„Am început o dezvoltare, suntem obligați să o finalizăm, iar această dezvoltare aduce un nivel de trai mai bun locuitorilor din Municipiul Făgăraș“

Făgărașul se transformă de la un an la altul! Și deși lucrările mari de infrastructură încă nu sunt finalizate, deja municipiul nostru are o nouă față. Proiectele mari, cu fonduri europene sau guvernamentale, câștigate de Primăria Făgăraș, au adus fonduri de aproximativ 150 de milioane de euro în orașul nostru. Și dacă aproape 30 de ani, Făgărașul a rămas parcă încremenit în timp, acum, datorită acestor bani atrași de autoritățile locale în ultimii ani, orașul nostru se schimbă din temelii. Sunt investiții mari, începând de la infrastructura rutieră, cea educațională, cea de sănătate, dar și la cea privind timpul liber și recreerea. Totuși, aceste proiecte, cu fonduri europene și nu numai, nu sunt atât de simple precum par, iar munca pentru implementarea cu succes a acestora este una destul de grea, cu o birocrație pe măsură. Despre toate acestea, dar și despre investițiile pregătite în viitor, am vorbit cu primarul Făgărașului, Gheorghe Sucaciu. 

S-au redeschis aproape toate șantierele în Făgăraș. Sunt multe proiecte cu finanțare europeană. Vreau să ne spuneți în ce stadiu sunt și aș vrea să începem cu cele pe planul de mobilitate!

Trebuie să explic neapărat că acest plan de mobilitate este construit și poate fi implementat în urma unor proiecte finanțate de către ADR Centru, cu fonduri europene. Sunt trei proiecte, care împreună însumează mai mult de 30 de milioane de euro.

Vorbim de zona de pietonizare, tot ce se construiește și se modernizează în jurul Cetății, în fața Primăriei și pe Bulevard, între Casa de Cultură și semaforul de la Spicul. Acest proiect va fi finalizat până cel târziu la sfârșitul lunii iulie, cu tot ce înseamnă bănci, piatră cubică, pavaj, sensuri giratorii, asfaltare, zonă verde.

 Asta voiam să vă și întreb, pentru că au întrebat făgărășenii dacă va fi amenajată și o zonă verde?

Vreau să vă spun că, măsurată în metri pătrați, acum e o suprafaţă mai mare de zonă verde față decât era înainte, pentru că am comasat anumite alei și le-am micșorat suprafața, pentru a avea mai multă zonă verde în această zonă central pietonală.

Al doilea proiect este denumit tot culoar de mobilitate în zona centrală și vorbim de partea de bulevard care începe la Kaufland și se termină la Casa de Cultură și de cea de la Spicul până la sensul giratoriu de la intersecția bulevardului cu Titu Perția. Acolo, mai avem de efectuat lucrări, mă refer la spațiile verzi și marcajul făcut pentru banda dedicată autobuzului și marcajul pe carosabil. În acest proiect mai intră și zona străzilor Mihai Eminescu, Libertății și Doamna Stanca. Străzile Doamna Stanca și Libertății au avut diferite probleme din punct de vedere al proiectării. Proiectantul a venit împreună cu verificatorul și specialistul pentru infrastructură, au refăcut tot ceea ce înseamnă documentație ca infrastrucutră pentru aceste două străzi, iar în perioada următoare constructorul le va moderniza, pe noua soluție.

Acesta a fost motivul pentru care s-a întârziat cu asfaltarea acestor două străzi?

După ce au decopertat strada, pentru a aplica soluția dată de proiectant, au constatat anumite neconformități, iar acea soluție nu putea fi implementată, constructorul trebuind să dea și garanție pentru lucrare pentru următorii 8 ani. Atunci au solicitat proiectantului să refacă soluția, a venit iarna și nu se mai puteau face foraje. Acum, primăvara, au făcut forajele și vor veni cu soluția nouă. O parte din documente au venit la primărie și urmează să fie finalizate cu toate cantitățile de lucrări ce trebuie efectuate. În luna mai sau iunie, ei vor moderniza aceste străzi.

Alt proiect din acest plan de mobilitate este acela de la sensul giratoriu, intersecția străzii Titu Perția cu Bulevardul, pe 13 Decembrie, Șoseaua Combinatului, Șoseaua Hurezului, artera Combinatului. Acolo, lucrările sunt destul de înaintate, iar până la sfârșitul anului, acestea vor fi finalizate. Acolo, constructorul are și posibilitatea ca traficul să nu fie deviat, lucrează și nu are presiunea circulației din zona respectivă. Acestea sunt cele trei proiecte pe planul de mobilitate.

Dacă vorbim de proiecte finanțate din fonduri europene, mai avem în construcție modernizarea Casei de Cultură, modernizarea parcului Regina Maria, modernizarea Școlii nr. 7, cu construcția unei săli de sport, de finalizat cele patru blocuri și am mai finalizat și incubatorul de afaceri.

Știm că finanțarea pe aceste proiecte europene a fost până la finalul anului 2023, cu ce fonduri continuați aceste lucrări?

Anul trecut am avut discuții și în consiliu, pentru a adopta procedura pe care ne-a solicitat-o Ministerul Fondurilor Europene și anume ca să ne asumăm prin hotărâre de consiliu că vom finaliza aceste proiecte până la finalul anului 2024. Evident că pentru perioada respectivă ne-am asumat că le vom finanța din bugetul local, ca ulterior, ele să fie trecute pe următorul exercițiu financiar, finanțat de Comisa Europeană. Până în 26 mai, trebuie să depunem cererea de finanțare pentru restul de executat, pentru modernizarea fostei clădiri a Pediatriei și transformarea ei în Ambulatoriu. Vom depune cererea de finanțare, vom primi banii pe restul de executat și vom plăti constructorul. După cum vedeți, acolo se și lucrează, iar până la sfârșitul anului această clădire va fi finalizată. La Ambulatoriu, fiind pe Programul de Sănătate, s-au mișcat mult mai repede. Pe celelalte proiecte, fiind pe Programul Operațional Regional, acolo lucrurile merg un pic mai încet. Și atunci, în discuțiile pe care le-am avut cu Guvernul României, prin Ministerul Fondurilor  Europene și al Finanțelor, am convenit aşa: până se porneşte sesiunea, ca să putem depune cererea de finanțare pentru restul lucrărilor de executat, s-a dat deja o Ordonanță prin care noi luăm tot de la Trezorerie bani, prin creditare, o sumă de 20 de milioane de lei. Din aceasta putem plăti constructorii ca să continue lucrările, pentru ca ulterior, în iunie sau august, să pornească sesiunile, iar noi să depunem cererea de finanțare, să luăm banii pentru restul de lucrări de executat și să ducem banii înapoi în Trezorerie.

În această situație sunt mai multe localități din țară, inclusiv orașe mari, care nu au finalizat lucrările până în decembrie 2023 și urmează această procedură. Înțeleg că se caută la nivel national soluții!

Evaluarea pe care o are Guvernul și Ministerul Fondurilor Europene în momentul de față, cu toate aceste proiecte nefinalizate la nivel naţional, este în cuantum de  600 de milioane de euro. Au găsit această soluție pentru ca noi să putem atrage toți acești bani europeni, să ne dea un ajutor din partea statului, ca ulterior, din fonduri europene, să rambursăm acel ajutor. Nu este doar Făgărașul în situația aceasta, pentru că în exercițiul financiar trecut, sesiunile s-au deschis destul de târziu și beneficiarii nu au avut timp să urmeze toate procedurile impuse şi nu au putut  finaliza aceste proiecte. În situația noastră sunt Oradea, Clujul, Sighișoara, Sibiul, Brașovul, toți cei care au avut proiecte cu finanțare europeană, proiecte mari. Așa că această procedură se aplică la nivel national, o aplică toți beneficiarii, indiferent de culoarea politică și este dată ca ajutor pentru ca primăriile să poată finaliza toate aceste proiecte.

Înțelegem că nu e ușor de accesat și cheltuit banii europeni și că e o procedură destul de complicată! 

Este o procedură și o birocrație foarte mari, avem bibliorafturi de metri cubi de hârtie! Sunt documente pe care noi trebuie să le depunem pentru a justifica fiecare leu pe care îl primim. Suntem verificați săptămânal sau lunar pentru tot ceea ce implementăm în municipiu de toate structurile de specialitate, așa că tot ceea ce spun unii competitori politici vizavi de implementarea acestor proiecte și folosirea banilor nu se justifică și o spun doar pentru a-și atrage voturi. În rest, îi asigur pe făgărășeni că lucrurile se implementează, toți banii sunt justificați, iar biroul nostru de proiecte lucrează foarte mult și are un volum mare de muncă.

Au mai fost unele comentarii referitoare la multele șantiere deschise. De ce nu ați finalizat unele, ca mai apoi să începeți altele?

Toate aceste proiecte și programe au termene. Toată dezvoltarea Făgărașului e constituită pe mai multe proiecte, pe mai multe finanțări și atunci trebuie să respectăm acele termene pentru că nu putem lucra 20 de ani, adică să lucrăm 1-2  ani la un proiect, să nu deranjăm circulația, să mai lucrăm ulterior la alt proiect, apoi la alt proiect, pentru că nu o să ne dea nimeni banii în felul acesta. Așadar, 3-4 ani va fi deranj, dar toate lucrurile se fac în această perioadă, iar ulterior va fi nevoie doar de întreținere și nu va fi Făgărașul tot în șantier timp de 10-20 de ani.

Dacă tot vorbim de mobilitate mai sunt și lucruri care creează discomfort pentru  unii cetățeni. De exemplu locurile de parcare. S-au desființat câteva în zona centrală, iar mașini sunt tot mai multe. Ce soluții ar fi pentru diminuarea acestui disconfort?

Aceasta într-adevăr este o problemă, nu numai cu parcările publice, ci și cu cele rezidențiale. Soluția pentru parcările rezidențiale am găsit-o și lucrăm încă de anul trecut, ca în spatele blocurilor și unde zonele ne permit, să construim parcări cu materiale recuperabile, din ceea ce am recuperat din aceste proiecte. Am construit până în momentul de față peste 200 de locuri de parcare, în diferite zone, în zona Bulevardului, în 13 Decembrie, Teiului și în continuare construim acolo unde locatarii ne permit și ne solicită acest lucru.

Parcările publice vor fi parcări cu plată în perioada următoare.  Din evaluarea noastră, avem în zona centrală aproximativ 500 de locuri de parcare: parcarea de la piață, unde avem în plan să mai construim o parcare supraetajată, în zona CEC-ului, în zona fostului BCR, în zona sensurilor giratorii, în spatele la cetății. Am pregătit o parcare unde va fi noua autogară, în capătul străzii Libertății, unde încap peste 100 de mașini, deci vom avea un număr de 500 de parcări publice, iar ele vor fi cu plată.

De ce ați decis să faceți parcare cu plată?

Pentru că aceste zone de parcare sunt aglomerate de cetățenii care vin și își lasă mașina ore întregi. De exemplu, unii se urcă în autobuz și pleacă la Brașov și atunci aceste parcări rămân ocupate toată ziua, fără nicio justificare. Sau vorbim de toți angajații din zona centrală, care vin și țin ocupată acea parcare 8 ore, 10 ore, 12 ore. Atunci trebuie să ne reconfigurăm timpul si să creăm noi obişnuinţe: acolo unde avem posibilitatea să mergem cu transportul în comun sau cu bicicleta la serviciu, să evităm să venim la serviciu cu mașina, să ținem locul ocupat 8 ore, iar cetățenii care au nevoie de aceste parcări pentru a veni la anumite instituții, să le poată folosi. Atunci, eu ca angajat, dacă vin cu mașina, trebuie să fiu conștient că trebuie să plătesc acel loc de parcare 8 ore, iar dacă îmi permit acest lucru, o fac. Dacă nu, trebuie să mă gândesc cum ajung eu în zona centrală din 13 Decembrie, din carterul Câmpului sau din Tudor Vladimirescu: pot să merg ori pe jos, ori cu bicicleta, ori cu transportul în comun, mai ales că în următoarea perioadă, după ce ne vor veni stațiile de încărcare, vom avea 10 autobuze electrice, iar transportul în comun va fi mult mai bine pus la punct. Trebuie să înțelegem că zona centrală, ca în orice oraș din România și din lumea asta, trebuie să avem zone de socializare, cu cât mai puține parcări, iar parcările care sunt puse la dispoziție trebuie folosite o perioadă scurtă de timp și nu o zi sau două.

Alte proiecte cu fonduri europene mai aveți în lucru?

În momentul de față, mai lucrăm la încă trei proiecte pe care le avem tot pe POR, cu bani dedicați Municipiului Făgăraș. Prin negocierea care s-a făcut la nivelul regiunii, Făgărașul a primit 1 milion de euro, 40% pentru finalizarea modernizării și restaurării cetății. Avem în jur de 4,3 milioane de euro pentru partea din față a cetății și tot ce mai avem de modernizat în cetate.

Mai avem încă 2 milioane de euro și lucrăm la un proiect pentru a face un parc în forma României, un parc cu cele 7 regiuni ale României, unde vom și pune centrul României, cu un catarg și o bornă, unde vom identifica centrul României, iar acest parc va fi construit în spatele bazinului semiolimpic, pe o suprafață de 2 hectare și vom mai avea o sumă de aproximativ 4 milioane de euro, pentru a achiziționa 4-5 autobuze electrice cu tot ce înseamnă stații de încărcare și stații de autobuz, pentru a avea un transport în comun în municipiul Făgăraș, așa cum ne dorim și așa cum vedem și în alte orașe dezvoltate în Europa și în lume.

Mai lucrăm la un proiect care conţine o cerere de finanțare la Compania Națioanlă de Investiții pentru construirea unei săli polivalente. Pe Programul de Sănătate, mai lucrăm la un proiect unde vom moderniza toate pavilioanele din cadrul spitalului, cu toate dotările necesare, iar valoarea proiectului este de aproximativ 75 de milioane de euro. În plus, vom avea o construcție nouă, chiar în fața spitalului, care va face legătura cu serviciul de urgență, unde vom avea săli de operație, maternitate, toate secțiile necesare din spital. Ne dorim ca toată infrastructura spitalului să fie pusă la punct, toate dotările cu aparatură să le punem la dispoziția medicilor, asistentelor, colectivului spitalului, pentru a avea condițiile necesare pentru o activitate medicală corectă. Vă reamintesc că avem deja în licitație un proiect de 6,5 milioane de euro, pentru dotarea cu aparatură medicală și modernizarea unor săli de operație.

Prin CNI, ne-ați spus de construcția unei săli polivalente. Ați stabilit unde va fi?

Aceasta va fi amplasată tot în spatele bazinului de înot, în partea de sud a bazinului. Acolo este o suprafață agricolă, pe care o dețin anumiți proprietari și vom procedat la cumpărarea unei suprafețe suficiente pentru a construi acea sală polivalentă. Acolo, avem în desfășurare și modernizarea Parcului Regina Maria.

La bazinul de înot, precum știm, Compania Națională de Investiții s-a ocupat de tot, inclusiv de licitație, de tot!

Compania Națională de Investiții gestionează, licitează, verifică, plătește și  recepționează toate lucrările care se fac prin această companie.

Primăria doar a depus proiectul și l-a câștigat!

Facem solicitările, depunem proiect, ne aprobă proiectul, pe urmă facem procedura de predare a terenului, iar ei mai departe duc toate procedurile până la capăt. La bazinul de înot, constructorul a intrat în faliment, Ministerul Dezvoltării nu a mai dat bani companiei, compania nu a plătit mai departe constructorul, iar constructorul – care nu a avut lucrări doar la Făgăraș, a mai avut încă 9 bazine în construcție – a intrat în faliment. Nemaiavând posibilitatea să termine lucrea, aceasta trebuie scoasă din nou la licitație, iar în perioada următoare se vor reapuca de lucrări. Mai avem cu CNI şi sala de sport la Școala Generală nr. 2.

Am pornit proiectarea pentru modernizarea tribunelor stadionului municipal și împrejmuirii acestuia. Pe banii noștri se vor face aceste lucrări.

Sunt foarte multe proiecte, dar vreau să vorbim și de ocolitoare, un proiect foarte important. Aveți bani să finalizați ocolitoarea?

Da, după foarte mulți ani, în care am așteptat ca această ocolitoare să fie modernizată, am început lucrările, avem banii contractați până în momentul de față. De asemenea, în discuțiile pe care le-am avut cu Guvernul României, fiind o lucrare foarte importantă pentru infrastructura națională, ei ne asigură finanțarea până la finalizarea proiectului de modernizare.

Foarte mulți făgărășeni nu au crezut că modernizarea acestei variante ocolitoare va începe. Am avut foarte mult de lucru, pentru ca această variantă ocolitoare a Făgărașului să fie adusă în patrimoniul Primăriei, ca să ne putem ocupa de ea, pentru că suntem direcți interesați. Am găsit finanțarea, am reușit să terminăm licitația, pentru desemnarea constructorului și vă reamintesc că 66 de firme, în 7 asocieri, au participat la licitație. Nu a fost o licitație ușoară, iar acum la ocolitoare se lucrează. Mai mult de atât, ce pot spune? Doar că toți făgărășenii văd că acolo se lucrează, iar ea va fi finalizată până la sfârșitul anului.

Ne-ați povestit mai devreme că vreți să revitalizați zona târgului de pe Soșeaua Hurezului!

Foarte mulți producători și cultivatori de cereale ne solicită ca acel târg să fie redeschis. Am discutat cu conducerea DSV, și ne-au spus că într-un fel sau altul,  vom găsi variantele legale pentru a redeschide acel târg. Știți că târgurile s-au închis din cauza bolilor la animale și păsări. Acolo avem și un abator mobil unde crescătorii de animale le pot sacrifica, iar locuitorii municipiului pot cumpăra carne direct de la producători, cu documentele necesare. Avem în plan ca acel târg să fie deschis, în anumite condiții, dar lângă târg, având discuții cu producătorii de pește și având discuții cu pescarii, am găsit o variantă și o soluție, în urma discuțiilor cu ABA Olt, de a deschide o bursă de pește, ceea ce înseamnă o piață a peștelui. Vom construi acolo o hală cu tot ce înseamnă dotarea necesară, iar toți producătorii de pește au posibilitatea să vină să vândă pește. Pescarii de pe Olt sau producătorii de păstrăv sau alt pește pot să vândă aici, iar făgărășenii vor avea posibilitatea să cumpere pește proaspăt din acea piață pe care noi o vom deschide în perioada următoare. Și vreau să subliniez lucrul acesta, pentru că s-au auzit tot felul de zvonuri cum că vom muta piața la târg. Nu, piața din centru va rămâne acolo, ci pur și simplu produsul de pește sau alte produse, acolo vor putea fi comercializate. Vor întreba mulți că este departe sau cum vor ajunge acolo! Așa cum am spus, tot ceea ce înseamnă transport în comun, acolo va fi stație de autobuz, cu autobuze ce vor circula la cu frecvență mare, iar cetățenii vor avea posibilitatea să se deplaseze acolo.

Aș vrea să revin la proiectele de infrastructură. Au mai fost sesizări cu privire la unele deficiențe la lucrările executate!

După cum vedeți, sunt lucrări desul de mari, iar constructorii s-au axat pe lucrările din cadrul proiectului, cu volum mare de cantități și de timp. Acum, vorbim de acele finisaje pe care trebuie să le facă tot constructorul. Noi, de anul trecut am sesizat toate aceste deficiențe, ori că se strică capacele, ori că pavajul nu este așa cum trebuie, le-am sesizat, le-am pus pe hârtie, le-am transmis toate aceste lucruri, iar ei în perioada aceasta remediază tot ce este de remediat, pentru ca aceste lucrări să arate și bine.

Știu că proiecte sunt mult mai multe, poate o să mai discutăm în perioada următoare, dar ne apropiem de finalul interviului și nu vreau să evit nici partea politică. Ne apropiem de perioada campaniei electorale, cum vă așteptați să fie?

Avem de finalizat infrastructura municipiului Făgăraș și vorbesc de o echipă a Primăriei, nu doar de mine. Am început o dezvoltare, suntem obligați să o finalizăm, iar această dezvoltare aduce un nivel mai bun de trai locuitorilor din Municipiul Făgăraș dezvoltându-se infrastructura turistică, infrastructura de sănătate, educațională. Aceste lucruri aduc și o dezvoltare economică în municipiu și automat un nivel de trai mai bun.

Ați văzut în aceste două mandate, ca primar am încercat și m-am zbătut ca să transmit cetățenilor toate lucrurile pe care le facem și asta cu maximă seriozitate și transparență. Cetățenii au văzut că în consiliu sunt două partide, PNL și USR, care încontinuu s-au împotrivit proiectelor pe motivul că administrația Sucaciu nu trebuie să aibă succes. Eu le spun cetățenilor că dacă primarul încearcă să facă și construiește și încearcă să găsească și găsește finanțări pentru proiecte, pentru dezvoltarea Făgărașului, dar nu este ajutat și de consiliul local – pentru că toate aceste documente trebuie aprobate de către consiliul local – atunci lucrurile vor merge la fel de greu ca și până acum. În momentul de față sunt membru PSD. Am intrat în această echipă pentru că de la nivel naţional ne-au ajutat ca să ducem proiectele la capăt și să dezvoltăm și alte proiecte. Atunci eu le spun cetățenilor că indiferent că le place sau nu le place un partid, el este format din oameni, iar acel partid este valoros datorită echipei care îl formează. Noi avem o echipă foarte bună la PSD, o echipă de oameni constructivi, o echipă de oameni care înțeleg ce înseamnă o dezvoltare a Făgărașului și nu sunt oameni care vor să pună piedici. Și eu le spun oamenilor că dacă mă votează pe mine și vor ca eu să conduc în continuare Municipiul Făgăraș, să voteze și consiliul local, pentru că am nevoie de consilieri ca să duc proiectele pe care le-am expus mai devreme și mai repede la bun sfârșit, iar cei care nu vor să voteze PSD, mai au și alte alternative în afară de PNL și USR, mai sunt și alte partide care susţin aceste proiecte și vor ca ele să se finalizeze și să vină și alte proiecte noi.

Ce mulțumiri aveți și ce nemulțumiri aveți?

Eu sunt mulțumit că am o echipă foarte bună în primărie, care muncește pentru a dezvolta Făgărașul. Îi văd în fiecare zi că au o satisfacție când îmi spun cum arată municipiul în urma proiectelor. Nemulțumirile sunt în Consiliul Local, pentru că și acei consilieri ai PNL și USR sunt tot cetățeni ai Făgărașului. Doar pentru faptul că ei vor să-și atragă niște voturi criticând întotdeauna și fiind împotriva acestor proiecte, nu cred că fac bine comunității și eu cred că la vot comunitatea va ține cont de lucrul acesta.