Divorțul în România: Ultimele statistici pe regiuni

Când vorbim despre divorț în România, vorbim despre o realitate care afectează mii de familii în fiecare an. În 2024, peste 20.000 de cupluri au ales să se despartă legal – mai puține decât în 2023, dar tendința nu e atât de încurajatoare pe cât pare la prima vedere.

Cifrele din 2024: o scădere înșelătoare

Să vedem ce s-a întâmplat de fapt anul trecut. S-au înregistrat 20.692 de divorțuri, cu 2.023 mai puține față de 2023. Sună bine, nu? Problema e că și căsătoriile au scăzut dramatic – cu aproape 10.000, ajungând la doar 101.442. Deci în realitate, raportul rămâne cam același: un divorț la fiecare 4,9 căsătorii.

Rata divorțurilor a scăzut de la 1,04‰ la 0,95‰ (la 1000 de locuitori). În orașe situația e mai gravă – se divorțează de 1,7 ori mai mult decât la țară. Mediul urban a înregistrat 12.923 de divorțuri față de 7.769 în mediul rural.

Și ca să înțelegem mai bine ce înseamnă aceste cifre: în fiecare zi se destrămau în medie 56-57 de familii. Asta înseamnă cam un divorț la fiecare 25 de minute. Nu mai e ca acum câțiva ani când era la fiecare 7 minute, dar tot e mult.

Cine divorțează și la ce vârstă?

Românii continuă să se căsătorească tot mai târziu. În 2024, vârsta medie la căsătorie a fost de 31,4 ani pentru femei și 34,4 ani pentru bărbați. Interesant e că față de 2023, vârstele au scăzut puțin – poate un semn că pandemia și-a pierdut din efectul de amânare a deciziilor importante.

La țară lumea se căsătorește mai devreme – cu 2,6 ani mai repede pentru femei și 2,3 ani pentru bărbați. Și mai e ceva: aproape 5% din femeile care s-au căsătorit în 2024 aveau sub 20 de ani, multe dintre ele din mediul rural.

Divorțul vine după aproximativ 10 ani de căsătorie – 10,5 ani pentru bărbați și 10 ani pentru femei. Bărbații divorțează în medie la 44,9 ani, femeile la 41,4 ani. Cel mai mult divorțează bărbații între 45-49 de ani (17,7%) și femeile între 35-39 de ani (18,5%).

E și o diferență de gen interesantă: femeile sub 30 de ani divorțează de 2,2 ori mai des decât bărbații din aceeași grupă de vârstă. Dar după 50 de ani, situația se inversează – numărul bărbaților care divorțează crește semnificativ.

De ce se destramă căsătoriile?

“După atâția ani de practică, pot să vă spun că divorțul nu vine niciodată din senin,” îmi explică avocat Alexandru Luciu, specialist în drept familial cu peste 15 ani de experiență. “Când ajung oamenii la mine, de cele mai multe ori au trecut prin luni sau chiar ani de conflict. Motivul cel mai des invocat oficial e ‘neînțelegeri’, dar în spatele acestui cuvânt se ascunde de obicei infidelitatea, gelozia patologică sau, din păcate, violența – fie ea fizică sau psihică. Ceea ce mă doare cel mai mult e că multe cupluri ajung la divorț pentru că nu știu să comunice. Nu e vorba de lipsa iubirii, ci de lipsa instrumentelor de a rezolva conflictele. Și când apare violența în ecuație, atunci divorțul nu mai e o opțiune, ci o necesitate pentru siguranța persoanei.”

Aici lucrurile sunt mai complicate decât par. În 70,6% din cazuri, divorțul s-a făcut “cu acordul părților” – fie pe cale administrativă, fie la notar, conform legii din 2010 care a simplificat procedura. Sună civilizat, nu?

Dar când ne uităm la cauzele reale, văzute prin instanță, vedem altceva: în 40,5% din cazuri vina e a ambilor soți, în 8% doar a soțului, în 3,2% doar a soției. Restul – 48,3% – intră la “alte cauze”. Iar când deschidem capitolul acesta, găsim: infidelitate (1,6%), violență fizică (1%), alcoolism (1%).

Cifrele astea par mici, dar nu sunt. Înseamnă că în 2024, peste 200 de divorțuri au fost cauzate de violență fizică recunoscută în instanță. Și știm cu toții că realitatea e mult mai gravă – multe cazuri de violență nu ajung niciodată în statistici.

“Divorțul, din perspectivă juridică, reprezintă desfacerea legăturii de căsătorie – fie prin acordul ambelor părți la notar, într-o procedură simplă de aproximativ 30 de zile, fie prin instanță, când nu există înțelegere,” explică avocatul Alexandru Luciu. “Dar ceea ce mulți nu realizează când vin la mine este că divorțul nu se termină odată cu semnarea actelor. Urmează custodia copiilor – în 90% din cazuri stabilim custodie comună, pentru că ambii părinți trebuie să rămână implicați în deciziile importante ale copilului. Custodia exclusivă o acordă instanța doar în situații grave, când un părinte reprezintă un pericol real pentru copil. Mai e pensia de întreținere, împărțirea bunurilor comune, schimbarea domiciliului… Divorțul nu e un eveniment, e un proces. Și cel mai important lucru pe care vreau să-l înțeleagă oamenii este că, deși căsătoria se desface, responsabilitatea față de copii rămâne pentru totdeauna. Asta ar trebui să ghideze fiecare decizie pe care o luați în timpul divorțului.”

Geografia divorțului

București conduce detașat – 2.117 divorțuri în 2024. Urmează Prahova cu 987 și Iași cu 933. Cele mai puține divorțuri? Mehedinți – doar 111, și Tulcea cu 162.

Dar dacă ne uităm la rate, nu la cifre absolute, Gorj are cea mai mare rată de divorțialitate – 1,32‰, în timp ce Mehedințiul are cea mai mică – 0,42‰. Ce spun cifrele astea? Că divorțul nu e doar o chestiune de mentalitate, ci și de acces la servicii juridice, de nivel de educație, de oportunități economice.

Evoluția pe termen lung

Dacă ne uităm la ultimii 30 de ani, vedem o creștere uriașă. De la 16% în 1990, am ajuns la peste 28% în 2020. Ultimii ani (2023-2024) arată o stabilizare, dar e greu să spui dacă e o tendință reală sau doar o pauză.

În context european, România rămâne undeva la mijloc – nici țară cu divorțuri multe, nici conservatoare total. Dar comparațiile astea cu Europa sunt tricky, pentru că noi măsurăm altfel decât ei: raportăm divorțurile la numărul de căsătorii din același an, nu la totalul căsătoriilor existente.

Ce ne spun tendințele recente?

Scăderea din 2024 e reală, dar vine la pachet cu scăderea dramatică a căsătoriilor. Oamenii se căsătoresc mai puțin și mai târziu. 24,3% din căsătoriile din 2024 au fost încheiate de persoane de peste 35 de ani – în orașe procentul urcă la 27,9%.

În loc de concluzie

Divorțul nu mai e tabu, asta e clar. Dar cifrele din 2024 ne arată și altceva: românii devin mai precauți cu căsătoria. Se căsătoresc mai târziu, unii aleg să nu se mai căsătorească deloc. E asta bine sau rău? Depinde din ce unghi privești.

Ce e sigur e că în spatele fiecărei statistici stă o poveste umană. 20.692 de familii care s-au destrămat, copii care au trebuit să se adapteze la o nouă realitate, oameni care au trebuit să-și reconstruiască viața. Poate că în loc să ne întrebăm de ce divorțează lumea, ar trebui să ne întrebăm cum îi ajutăm – fie să salveze căsătoria când mai e posibil, fie să treacă prin divorț cât mai civilizat când nu mai e.

(articol de la partener)