Hram la mănăstirea de pe Dealul Galaţiului, una din mănăstirile de seamă din Țara Făgărașului

FagetZeci de credincioși din Țara Făgărașului și nu numai au luat parte astăzi la slujba oficiată de un sobor de preoți la Mănăstirea Făget-Boholț, cu ocazia hramului locașului de cult. Sărbătoarea mănăstirii a debutat dis-de-dimineaţă cu  Taina Sfântului Maslu, urmată de acatistul Sfinților Împărați, apoi Sf. Liturghie, oficiată de un sobor de preoţi.

Faget1Ne-am bucurat astăzi de slujba de la biserica mănăstirii Făget-Boholț din comuna noastră. A fost multă lume, din Țara Făgărașului și nu numai și ne-am bucurat cu toții de această sărbătoare, de slujba oficiată, dar și de cadrul natural unde este amplasată această mănăstire, cu priveliștea Țării Făgărașului.  Vreau să mulțumesc părintelui de la mănăstirea Făget-Boholț, cât și preoților slujitori pentru slujba oficiată. De asemenea, maicilor care se ostenesc pentru bunul mers la mănăstire, cântăreților de la strană, cât și celor prezenți. Cu această ocazie le transmit un călduros la mulți ani tuturor celor ce poartă numele Sfinților Împărați Constantin și Elena“, ne-a spus Claudiu Motrescu, primarul com. Beclean.

Masa de hram a încununat sărbătoarea Mănăstirii Făget, o zi învăluită în lumină, bucurie şi har pentru cei care s-au înălţat pe vârful dealului care străjuieşte oraşul Făgăraş.

Mănăstirea de la Făget-Boholţ este construită pe locul unei vechi mănăstiri, care a fost ridicată pe acest deal, într-o pădure de fagi, de unde provine şi numele mănăstirii: Făget.

La început a fost mănăstire de maici, iar mai târziu a devenit mănăstire de călugări. Se număra printre mănăstirile de seamă ale Ţării Făgăraşului, având numeroşi vieţuitori şi întinse terenuri de păduri şi păşuni care există şi astăzi: Făget, Ciungi, Gauri sau La Crepe. În total, domeniile mănăstirii însumau 400 ha de pământ.

Faget2Documente istorice de la anul 1600 atestă faptul că Mănăstirea Făget a fost reşedinţă a lui Mihai Viteazul. Aici acesta poposea uneori, atunci când venea în Cetatea Făgăraşului. Datina era ca un conducător de ţară să fie primit la intrarea în cetate de către episcopul locului.

Existenţa unei mănăstiri ortodoxe pe teritoriul satului Boholţ este atestată documentar şi de înscrisurile ce consemnează distrugerea mănăstirilor ortodoxe din Transilvania de către generalul austriac Buccow, în anul 1761, din ordinul împărătesei Maria Tereza. Au fost doborâte cu tunul sau incendiate atunci şi mănăstirile de la Bucium, Berivoi, Dejani, Sâmbăta de Sus, Făget şi multe altele…

Renaşterea acestei mănăstiri a fost posibilă prin strădaniile unui fiu al satului Boholţ, Înalt Prea Sfinţitul Serafim Joantă, Mitropolitul Germaniei, Europei Centrale şi de Nord. Acesta, pe vremea când era episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, a dat curs cererii credincioşilor şi a obţinut aprobarea reconstruirii mănăstirii. Terenul actual al mănăstirii, în suprafaţă de 6,49 ha, a fost donat de către 6 familii din Boholţ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *