„Consider că nu am făcut nimic ieșit din comun, am făcut exact ce trebuie să facă un om care vine la serviciu zi de zi și are în sânge o disciplină a muncii“

Un model de comună în Țara Făgărașului este comuna Șercaia. Deși autoritățile spun că încă mai sunt lucruri importante de făcute, proiecte mari, precum cele de apă, canal sau asfaltare, sunt finalizate sau pe ultima sută de metri cu lucrările. Nu a fost ușor, pentru că a fost nevoie de proiecte pentru a aduce bani în comună, însă după mai mulți ani de muncă, rezultatele se văd. Localnicii beneficiază de servicii ca la oraș și la costuri mult mai mici. Asta pentru că administrația locală a încercat pe cât posibil să se autogospodărească. Serviciul de apă-canal este al primăriei, la fel vor să procedeze și la salubritate. Pe lista primarului mai sunt multe investiții de realizat, iar cum se va ivi o oportunitate de finanțare externă, spune că nu va ezita să aducă bani în Șercaia. Despre toate acestea, dar și despre alte proiecte din comună, am stat de vorbă cu primarul din Șercaia, Cristinel Paltin.

V-ați făcut planuri pentru acest an? Știm că încă nu aveți un buget al comunei!

Nu avem încă sumele, dar sperăm să fie cât mai bune. Mizez pe o colectare bună la nivel de comună a taxelor și impozitelor, undeva peste 93%, și ca atare unitățile care le avem pe raza comunei, prin contribuția fiecăruia din salariu, sper să primim niște sume destul de bune, cu ajutorul cărora să dezvoltăm în continuare comuna.

Au crescut taxele și impozitele locale în acest an?

Nu. Taxele și impozitele locale din 2004 au crescut cred că doar de 2 ori, impuse de ordonanțe de urgență, de Guvern, dar cu procente modice. În rest, le-am menținut la același nivel. Ce a crescut, a crescut cu indicele inflației, atât!

Prefer să nu cresc taxele și impozitele, pentru că este o împovărare pentru oameni și atâta timp cât încă putem să luăm bani pentru proiectele care duc mai departe dezvoltarea infrastructurii comunei, fie din fonduri europene, fie guvernamentale, atâta timp cât există proiecte și cât stau eu la primărie, nu vor crește taxele și impozitele.

Din ce știm aproape toate proiectele mari sunt cu fonduri externe, respectiv europene sau de la Guvern. Vreau să începem cu unul din cele mai importante proiecte și anume cel de apă și canal. În ce stadiu este la nivel de comună?

Anul trecut am funcționat la Hălmeag, suntem în perioada de monitorizare. A fost făcută recepția la terminarea lucrărilor, mai avem încă un an de monitorizare, după aceea vom face recepția totală. Am funcționat bine, au fost și sincope, pentru că în perioada de garanție apar probleme, dar au fost rezolvate. Am închis anul trecut, tot la finalizarea lucrărilor, pe PNDL1, extindere la Șercaia. Șercaia ca și sat este finalizată, toată localitatea are apă și canal.

Aici au fost implementate două proiecte!

Da, unul pe fonduri europene, unul pe extindere, pe PNDL1.

Câți ani a durat să finalizați apa și canal la Șercaia?

Am început cu Măsura 322, undeva prin 2011, s-au dat primele rezultate. Noi practic am început în 2012 și în 2020 s-a încheiat, deci a durat 8 ani în care am finalizat Șercaia, cu recepție cu tot și cu licență de funcționare. Am considerat că dacă tot am muncit și am reușit să facem aceste rețele de apă și canal, nu se cădea și ar fi fost impropriu de justificat să concesionăm serviciul, adică să vină cineva să ne impună prețurile lor. Atunci, ca să ținem și prețul scăzut și la apă și la canal, am mers și  am înființat serviciul. Este foarte mult de lucru, o răspundere foarte mare, pentru că fiecare gospodar știe că are robinet în casă, are apă și când vine din câmp, să nu aibă apă, vă dați seama că nu e plăcut și răspunderea e mare. Că e zi, că e noapte, că e duminică, apa trebuie să funcționeze, canalizarea la fel, dar am zis că de aia suntem aici și trebuie să o facem și am făcut-o.

Cât costă apa și canalul?

Suntem pe vechiul preț la 2,50 lei/ mc la apă, și 80% din consumul de apă se calculează pe canalizare, la canalizare e undeva la 3,5 lei, dar nu ne încadrăm cu cheltuielile. Undeva la 1 leu va fi adăugat la fiecare, printr-o fundamentare. Lucrez la fundamentare, o să ajungă în consiliu, dar doar când am un fundament clar în care să le demonstrez că atât costă. Dar cu siguranță că mai mult de 3,5 lei/mc de apă nu va ajunge.

La Vad, care este situația din acest punct de vedere?

La Vad am avut o sincopă cu  autovidanja. În documente, pașii de derulare a proiectului au fost perfect respectați, cu sfințenie, aș putea spune. S-au găsit la un control de la AFIR București să ne spună că nu trebuia să ne cumpărăm autovidanjă, în condițiile în care la ora actuală, avem 25 de kilometri de rețea de canalizare, la nivel de comună. Ca să exploatezi 25 de kilometri de canalizare și tu să nu ai o autovidanjă, cu care să intervii, să cureți, să speli, să desfunzi dacă se înfundă, nu e normal. Dreptatea era de partea noastră și am spus și la București, prefer să nu merg în justiție, pentru că justiția înseamnă ani, ani care se traduc prin blocarea proiectului. Așa că am mers pe alte soluții, pentru că totdeauna există o soluție de rezervă, cu acceptul AFIR-ului, pentru că e pe fonduri externe. Acum sunt în prag de a deschide din nou lucrările, pentru că au fost închise o jumătate de an și sperăm că anul acesta voi finaliza și acest proiect. Asta nu înseamnă că am terminat!

Urmează, preconizez că voi face, pentru că vor mai fi alocări pe apă-canal, să ne perfecționăm tot sistemul de apă-canal. Sunt niște idei care sunt foarte uzuale și foarte concrete, ale mele, nu vă dau acum multe detalii, ci dar după ce după ce voi depune proiectul și va fi eligibil, o să vă spun.

Practic, pentru îmbunătățirea serviciului?

Da, pentru îmbunătățirea tuturor rețelelor, pentru că o să apară probleme inerente și nu vreau să oprim toată rețeaua de apă canal ca să facem intervenția.

Ați început și asfaltarea în toamna anului trecut! Ce ați reușit să faceți?

Am obținut fonduri pentru asfaltare pe PNDL2, am început doar în toamnă deși puteam să încep mai devreme și să fiu mult mai avansat cu lucrarea, dar am amânat pentru că nu aveam executate toate lucrările de apă canal pe străzile respective. Și am așteptat să punem apa și canalul, cu toate că în acest fel am acceptat să primesc în continuare înjurături de  la oameni, că nu sunt în stare să le fac și lor strada! Acum urmează, în cursul acestui an, să finalizez și PNDL2 ,,Modernizare drumuri sătești“.

S-au reluat lucrările?

Încă nu, sunt pregătite de asfaltare, o bună distanță e amenajată infrastructura, șanțurile de colectare a apei și când vor începe, au front liber pentru toată comuna. Ne-a împiedicat și lucrarea de la pod, pentru că nu au putut să treacă cu utilaje grele până nu a fost dat în folosință. Acum se poate intra și la Hălmeag, aveam toate premisele să încheiem și această lucrare.

Și dacă m-ați întrebat de modernizarea drumurilor, avem depus la ora actuală, la CNI, încă un proiect. Este un proiect destul de voluminos, însumând cam 2 milioane de euro. Tot așa, vrem să facem niște străzi, să le asfaltăm, pentru a scoate traficul greu din localitate și nu vorbesc de traficul greu de pe DN1, ci de pe celelalte străzi unde avem firme și există trafic greu și am găsit soluție să facem o bretea care să ocolească, să nu deranjeze localnicii de pe strada respectivă, cu ditamai mașina de 40 de tone, trecând pe stradă.

Traficul greu de pe DN1 nu poate fi preluat de această bretea?

Nu, e mult mai greu. Așteptăm să vedem alte oportunități. Nu știm ce va fi. Sperăm să se construiască și autostrada între Făgăraș și Brașov. Deja ne-au cerut documente și informații. E în stadiul de speranță. Mai este un aspect: dacă scoatem traficul de pe DN1,  să știți că deja satul devine un sat pustiu. Totuși, sper, cum Șercaia este o localitate de intersecție spre Poiana Mărului, spre Hoghiz și categoric va trebui nod făcut și circulație preconizez că o să fie prin Șercaia întotdeauna și că nu va fi o comună uitată.

La alte proiecte v-ați gândit?

La multe…

Tot cu fonduri europene?

Dacă apar oportunități, da! Dacă apar oportunități pe salubritate avem în gând să depunem proiect.

Care este situația din punct de vedere al deșeurilor în comună?

Cu salubritatea situația este așa cum este în toată țara, încurcată, că de aceea avem gunoaie în toată țara, nu din cauza noastră, a primarilor, că nu am vrea să ne punem pe muncă. Am ajuns la concluzia și Consiliul Local a ajuns la aceeași concluzie ca și mine, că trebuie să ne facem serviciu de utilități publice, al nostru. Pe principiul simplu, neînvățat la școală, învățat de la mama de acasă: la mine în curte îmi fac eu curat și nu vine vecinul să facă curat la mine în curte. Atunci, documentația este depusă la ANRSC, așteptăm licența, noi deja colectăm selectiv, ducem unde trebuie.

Aveți utilajele necesare?

Avem utilaje pentru că nu am dormit. La timpul respectiv, când au fost fondurile respective, pentru că și fondurile nu sunt tot timpul, apar și dispar, am achiziționat utilaje.

Ce ați achiziționat?

Am achiziționat pe 6 comune, 2 mașini de gunoi, câte un tractor cu remorcă, pubele pentru locuitorii din cele 6 comune. Asta a fost greșeală, pentru că nu trebuia să mă întind pe 6 comune. Este vorba  de  Șinca Nouă, Mândra, Șercaia, Părău, Șinca și Comăna. Trebuia să merg doar pe Șercaia și doar încă o comună și funcționam la ora asta foarte bine. Ori cu 6 comune nu ne-am înțeles, a trebuit să dizolvăm SRL-ul, 1000 de probleme, cu Curtea de Conturi, cu Finanțele Publice, foarte greu și atunci am zis: nu, facem numai pentru Șercaia, documentația este depusă și nu avem nicio problemă. Aștept la ora actuală, pot să spun că strâng spre 26-27% selectiv, cu livrări. Gunoiul menajer merge la groapa de gunoi de la Fineco. Noi îl adunăm, dar avem contract, pentru că nu putem să ducem la FINECO, pentru că nu avem licență, am făcut contract cu cineva și doar vine și îl ia. Noi îl strângem, îl ducem pe platformă, îl depozităm în containere, vine, îl ia și îl duce. Ce avem de făcut? Muncă de lămurire cu oamenii, să nu mai arunce gunoiul în locuri neconforme, „că nu mă vede nimeni“.

Cât plătesc oamenii pentru gunoi?

Documentația depusă este pe 8,47 lei/ persoană/lună, să ni se aprobe. Până acum am plătit 6 lei și bineînțeles că nu acoperea cheltuielile, bineînțeles că am plătit amenzi la Garda de Mediu, pentru că această instituție nu a avut altceva de făcut decât să dea amenzi și să ne oblige să facem contract cu cineva care avea licență, să concesionăm. V-am spus, prin concesionare nu se rezolvăm problema gunoiului într-o localitate, pentru că el e un prestator de serviciu: adună gunoiul, îți ia banii și nu îl interesează nici să scoată din el ce poate fi selectat. La toată plata concesionarului, care nu este mică, se ridică undeva la 500-600.000 lei pe an, foarte mult, mai trebuie să plătim și Administrația Fondului de Mediu penalități, pentru că nu a fost selectat. Și atunci revin la principiul pe care l-am învățat de la mama: să-ți faci curat la tine în curte și merg pe principiul acesta și cred că o să reușim.

Un proiect important implementat în comună de mai bine de 15 ani este acela de plantare de puieți!

Da, continuăm și în acest an. De mulți ani facem aceste acțiuni. Rezultatele se văd, deja am făcut amenajament silvic pentru terenurile împădurite, pentru că au ajuns la stadiul de masiv și i-am inclus în administrarea Ocolului Silvic, care ne administrează pădurea, deci rezultatele sunt îmbucurătoare. Numai că acum urmează să corectez unde nu s-au prins.

O să merg anul acesta pe locurile neproductive și sunt foarte multe, mai precis pe firul văii, unde cresc arbuști fără valoare. Pe drumul Hălmeagului, faceți o vizită și vedeți cum arată acesta, este o splendoare. Sunt multe locuri care îți arată că s-a lucrat, așa consider că pot să fac un aer respirabil în localitate și prin asta.

Ați făcut un calcul, cam câte hectare ați împădurit?

Nu am făcut un calcul, dar să știți că se adună. Vreo 10 hectare au fost date la stadiul de masiv și vin din urmă alte hectare, care urmează să intre în acest stadiu, dar picătură cu pictură se face balta mare, principiu simplu!

Foarte important că v-ați aplecat și asupra acestui aspect, pentru că că lipsesc astfel de acțiuni în multe localități din țară și chiar din Țara Făgărașului. Se taie, dar foarte puțin, sau deloc, se plantează.

Dacă cineva din țara asta ar face un calcul și ar fi impus un program, pentru fiecare localitate, să planteze nu 40.000 de puieți, 20.000, faceți socoteala și vedeți unde puteam ajunge.

Anul trecut ați achiziționat un autogreder. Îl folosiți?

Da, acum lucrează, chiar în aceste zile corectez niște drumuri care vor fi asfaltate, pentru că se făcuseră gropi în ele.

Pe drumurile agricole intrați?

În vară o să intru și pe drumurile agricole, acolo este mult mai ușor.

Ce aș vrea să vă mai spun, suntem într-un program de Cadastru General.

Ce înseamnă cadastru general? Înseamnă că se închid vreo 17.000 de cărți funciare, la nivel de comună, se deschid alte 17.000, pe situații reale, adică se reverifică: cât este casa, cât este grădina, fiecare lot de teren cât îl ai pe titlu de proprietate, atât trebuie să fie în realitate și nu îl mai schimbă nimeni decât la următorul cadastru general.

Practic se reia la mână totul. De ce?

Se reia totul la mână, pentru că trebuie reactualizate. Au ieșit oameni cu grădina, unde nu era a lor sau diferite situații, sau nu are toată suprafața, sunt „n“ situații. Dezmembrările, moștenirile, au posibilitate să-și facă succesiunea, fiind în Cadastru General, la un preț pe care îl percep notarii mai mic decât prețul real pe succesiune și își pun la punct situația. Sunt imobile, case din 1920 neactualizate, ori vă dați seama că nu mai sunt nici copiii copiilor lor din 1920. Acum se poate face pe cheltuiala proprie, dar e o cheltuială mai mică decât cea normală.

Suntem pe Program Național, dar și acesta ca orice program  nu a fost foarte bine fundamentat; sunt nemulțumit pentru că timpul de transpunere a lui este de un an de zile și trebuie să lucrăm la foc automat și fără o bună bază cadastrală la nivel de comună nu se poate realiza lucrul acesta. Având și această bază m-am încumetat și l-am accesat și aș vrea ca până la sfârșitul anului să spun că da, am finalizat și cadastrul general, are omul o situație clară asupra fondului funciar, are comuna o situație clară, situație de la care se și pleacă în orice propunere sau inițiativă ai avea.

În momentul de față are toată lumea titlu de proprietate?

Undeva la 85%, dar  categoric aș vrea să finalizez anul acesta și cu titlurile de proprietate. Totuși trebuie să nu uităm că Șercaia a fost o comună săsească și sașii au plecat sau au fost expropriați prin 1945. Chiar dacă au fost expropriați atunci, li s-a luat pământul și s-a dat la români, românii au cerut acel pământ, acum au venit și sașii și au cerut acel pământ pe care l-au avut. Vă dați seama că suntem într-un deficit de 500 de hectare, nu e ușor, e o situație destul de grea.

Spuneam de Cadastrul General. Menirea lui e să identific orice metru pătrat care e disponibil pentru a fi retrocedat, ori nefăcând acest inventar, pentru că este un inventar al tuturor terenurilor, nu aveam cum să ajung la o  situație clară și necontestabilă. Sunt speranțe mari să rezolv, cu multă muncă, foarte multă, dar eu zic că o voi duce la capăt dacă Dumnezeu ne ține în picioare.

De ce în această comună se poate? Ați realizat multe proiecte cu fonduri externe, proiecte mari de infrastructură!

Eu consider că nu am făcut nimic ieșit din comun, am făcut exact ce trebuie să facă un om care vine la serviciu zi de zi și are în sânge o disciplină a muncii, pentru că trebuie să ai o disciplină a muncii și să lucrezi. Urmează să facem și o ierarhizare la nivelul  primăriei, a tuturor angajaților, pentru că pe competențe poți să discuți cu fiecare dintre ei.

(Mihaela BĂRGĂOANU)