Stăpânii Cetății- Maria Cristierna, principesa care i-a obligat pe nobili să participe la întreținerea gardului care înconjura Făgărașul

Maria Cristierna, soţia principelui Sigismund Bathory (nepoată a împăratului Rudolf al II-lea) va ajunge în Transilvania în 1595, ca soţie a principelui Sigismund Bathory, de la care, prin căsătorie, primeşte o contradotă de 60.000 de florini, zălogul acestei sume constituindu-l domeniul Făgăraşului. În condiţiile în care principele, incoerent în acţiunile politice şi prins într-o căsătorie nefericită, părăseşte de câteva ori Transilvania, Maria Cristierna a condus Principatul cu pricepere, un biograf al ei scriind că în alte împrejurări mai favorabile, ar fi devenit o mare principesă a Transilvaniei. În calitate de stăpână a cetăţii şi domeniului Făgăraş a acordat diplome boieronale şi de confirmare pentru nobilii făgărăşeni, a dat privilegii de înfiinţare a unor bresle, iar prin privilegiul oraşului din 1596, principesa obliga nobilii din oraş să participe la întreţinerea gardului care înconjura oraşul, alături de orăşenii care o făceau din vechime. Traseul acestei îngrădituri era încă vizibil în secolul al XVIII-lea, aşa cum rezultă dintr-un plan austriac. Acesta cobora de la Olt şi tăia drumul Sibiului aproximativ în zona actualei străzi Titu Perţea, iar la vest trecea în spatele bisericii brâncoveneşti şi se închidea în Olt în dreptul cotului pe care acesta îl făcea lângă satul Galaţi.

În 1608, Maria Cristierna s-a retras într-o mănăstire din Tirol, unde a murit în 1620, ca stareţă. Se spune că, în momentul morţii ei, pe masa de lucru se afla Biblia deschisă la Eclesiast: „Vreme este să te naşti şi vreme să mori; vreme să sădeşti şi vreme să smulgi ceea ce ai sădit. Vreme să râzi şi vreme să plângi…”.(Material: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat“