„Totdeauna când munceşti descoperi că ai făcut mult mai puţin faţă de ceea ce trebuie să faci“

Redactorii  ziarului Făgăraşul Tău au mers zilele trecute la Şercaia, una din cele mai importante comune din Ţara Făgăraşului. Am vrut să aflăm de la primarul comunei care sunt nevoile oamenilor, ce proiecte are administraţia locală în derulare, dar şi planurile pentru viitor. Am găsit o comună în plină dezvoltare, cu multe proiecte realizate cu bani atât de la Uniunea Europeană, cât şi din bugetul naţional, judeţean sau local. Iar principala investiţie care se va finaliza în următorii ani este cea de apă şi canalizare în cele trei sate ale comunei. Însă nici celelalte domenii nu au fost uitate, aşa că s-au accesat fonduri pentru ca locuitorii comunei să beneficieze de cele mai bune condiţii de trai. În rândurile ce urmează, urmăriţi un interviu cu primarul comunei Şercaia, Cristinel Paltin.

 

Unul din proiectele în desfăşurare este modernizarea unui drum agricol. Despre ce este vorba şi de unde aţi obţinut finanţare?

Este încă unul din proiectele, de fapt este al doilea, pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, pe fonduri europene, pe măsura 125, prin realocare de fonduri. L-am început abia acum pentru că am întârziat vreo 6 luni din cauza contestaţiilor. Procedura este greoaie şi până am adjudecat constructorul a durat un an şi jumătate, dar acum suntem în regulă. Important este faptul că tot ceea ce am făcut în acest demers al procedurii de adjudecare a fost bine gândit şi aplicat. În final,  Curtea de Apel ne-a dat dreptate şi acum efectiv trecem la execuţia lucrării.

Ce presupune ea?

Este o şosea de legătură dintre DN1 şi parcarea de la Poiana Narciselor, practic până în drumul judeţean de la Poiana Narciselor, care ajunge în DN 73 A. Sunt aproximativ 6 km care vor fi asfaltaţi. Subliniez că aplicaţia este numai pentru drumuri agricole, ca să înţeleagă toată lumea şi să nu spună că „primarul ăsta e nebun, face drumuri asfaltate pe câmp şi noi nu avem în sat…“. Aplicaţia este pentru drumuri pe câmp pentru a veni în ajutorul deţinătorilor de teren. Deţinătorii de teren sunt practic locuitorii satului Vad. Una e să te duci pe un drum asfaltat la câmp şi una pe un drum modernizat.

Acest drum va ajunge până la Poiana cu Narcise?

Da, a fost cel mai puternic criteriu când am gândit să accesăm acest fond şi apoi poate în egală măsură şi de a crea un drum de acces lucrătorilor agricoli din Vad.

Vor fi vreo 6 km asfaltaţi pe o singură bandă, cu refugii pentru intersecţii. Pentru noi, ca administraţie locală, este un plus pentru că în final, vrei-nu vrei, valoarea terenului va creşte  având acces. Bineînţeles, beneficiarii sunt oamenii şi sperăm că prin asta am mai făcut un pas important.

Se lucrează intens, când veţi finaliza lucrarea?

Practic mai avem 12 luni pentru a investi un milion de euro. Undeva, anul viitor prin august, lucrarea trebuie finalizată. Ce presupune asta? Destul de multe: faze determinante, vizite de la AFIR, confruntări, documente, alergătură, dar de asta ne-am motivat când am candidat la primărie, să facem aceste lucruri.

Ce alte proiecte mai aveţi în comună?

Am încheiat mansardarea şcolii. A fost un proiect, pe POR de această dată. Lucrarea este în regulă, deja am mutat copiii în mansardă, putem să facem actele să retrocedăm Bisericii evanghelice clădirea veche a şcolii generale clasele I-IV.

Până să amenajaţi mansarda şcolii principale, elevii învăţau în clădirea bisericii?

Da, învăţau în clădirea veche, neavând alt spaţiu. Executând această lucrare, acum avem spaţiu adecvat. Deşi, dacă e să fac un comentariu, cred că a fost o lacună sau mai repede o tâmpenie a legii, pentru că acea clădire, chiar dacă pe CF scrie Biserica Evanghelică de când a fost construită, a fost şcoală şi trebuia să rămână tot şcoală, chiar dacă proprietar era Biserica Evanghelică, doar a fost şcoală pentru localitatea Şercaia. Or nu mi se pare normal ca Primăria, consiliul local să plătească o chirie Bisericii Evanghelice pentru că învaţă copiii în ea. Acum pot să-şi ţină clădirea, noi am reuşit să facem un spaţiu adecvat, cu avizele necesare, pentru toţi copiii de la clasele I-VIII; acum este problema dumnealor ce fac cu clădirea. Dacă ne-o lasă cu titlu de gratuitate, categoric o integrăm în programa şcolară, în circuit, şi îi vom găsi o destinaţie. Destinaţia până la urmă te obligă la întreţinere, pentru că orice clădire dacă nu o întreţii, se degradează. Dacă nu vor să ne-o dea, să facă dânşii ce vor pentru că sunt proprietari.

Aş putea să spun că, pe partea de şcoală, avem sală de sport tip gimnazial realizată tot pe fonduri de la Guvern, avem after- school, pe fonduri europene, şcolile sunt în regulă, numărul de elevi este din ce în ce mai mare. La Vad am construit o şcoală, la Hălmeag a fost renovată şi aş putea spune că, cu un minim de efort, putem să asigurăm şi securitatea elevilor, aşa cum prevede legea.

Ştim că aveţi proiecte pentru realizarea reţelelor de apă- canal în toată comuna. În ce stadiu sunteţi cu lucrările?

Chiar mă bucur pentru că în acest mandat avem multe proiecte care se şi văd. Pentru că munca aceasta într-o primărie este ca munca unui agricultor. Pui primăvara şi recoltezi toamna. În acest mandat o să avem multe lucrări care se şi văd pentru că pe om, pe locuitorul satului, nu-l interesează când îi spui că ai accesat un fond european. Se bucură pentru tine mai mult aşa, să nu te jignească, dar nu-l impresionează acest lucru. Pe om îl interesează când îi faci lucrarea şi se bucură de ea. Noi am ajuns acum în faza în care suntem aproape de a fi în lucru cu toate şantierele, cu toate proiectele pe care am reuşit să le acumulăm.

Ca să le iau detaliat, pe lângă drumul de care v-am vorbit, problema este infrastructura de apă-canal. Consider că dacă vom finaliza infrastructura de apă- canal în toată comuna, acea comună va avea o perspectivă bună. Asta pentru că dacă este să mă întrebaţi de perspectiva mediului rural, aceasta este destul de sumbră: oamenii pleacă neavând locuri de muncă, neavând infrastructură adecvată şi vor ajunge satele să fie cumpărate de străini. Aşadar, eu mă bucur că până la sfârşitul acestui mandat,  orice număr de casă să aibă apă şi canal la poartă, lucru care nu este la îndemâna oricui, dar eu ştiu că am muncit foarte mult pentru acest lucru.

Vreau să ne prezentaţi în ce stadiu sunteţi în ceea ce priveşte apa şi canalizarea în satele comunei!

În Şercaia, 70- 80% funcţionăm cu licenţă de funcţionare, cu absolut tot pe apă- canal, cu contracte, cu monitorizare atât pentru apa pe care o distribuim în sat cu DSP-ul, cât şi cu apa pe care o scoatem din sat cu SEGA. Pentru restul de 20% avem contract de finanţare semnat cu Ministerul Dezvoltării şi suntem în faza în care am desemnat constructorul, dar ca orice altă licitaţie publică, la cele 13 oferte pe care le-am avut pentru această lucrare de aproximativ 5,5 milioane de lei, vom avea contestaţii, contestaţii care ne vor împinge cu emiterea ordinului de începere a lucrărilor undeva în primăvară. Eu am sperat că vom începe în această toamnă, practic mai sunt străzile adiacente din satul Şercaia. O lucrare destul de uşoară, dar totuşi grea pentru că trebuie să funcţioneze.Trunchiul este făcut, noi venim doar cu ramuri în trunchiul reţelei şi racordăm celelalte locuinţe. Sper ca în primăvară să emitem ordinul de începere a lucrărilor şi într-un an de zile să se finalizeze.

La Hălmeag suntem în desfăşurare cu lucrarea, am ajuns undeva la jumătatea ei, momentan se lucrează la construţia staţiei de epurare.

Acolo e un proiect individual?

Da, este proiect individual, fiind peste Olt, aşa este prevăzut în master planul judeţului, cu staţie de epurare proprie, de dimensiuni mai mici, dar pe acelaşi principiu de funcţionabilitate ca la Şercaia, cu epurare biologică. Eu nu pun niciun adaos în tot ce colectez din satul Şercaia, să vin cu aditivi să fac epurarea. O epurare biologică prin crearea condiţiilor de viaţă pentru microorganisme, barbituci se numesc, care mănâncă toată materia organică şi epurează apa. Mie unul nu mi-a venit să cred, dar apa iese limpede din staţia de epurare.

Banii de unde aveţi pentru proiectul de la Hălmeag?

Banii pentru Hălmeag îi avem de la Fondul de Mediu, este cu cofinanţare. Aproape jumătate, mai exact 42%, are primăria din valoarea proiectului, dar trebuie să facem faţă. Pentru Vad suntem în faza semnării contractului de finanţare, mai trebuie un singur document, acordul de mediu. A fost depusă documentaţia, să vedem dacă mă mai notifică cu ceva şi dacă nu, am semnat finanţarea pe noile fonduri, un proiect de un milion de euro. Este extindere de reţea, pentru că se consideră că avem reţea. De fapt, totul se raportează la staţia de epurare de la Şercaia, tot ce vom colecta vom aduce la staţia de la Şercaia, acesta a fost calculată şi pentru satul Vad. Eu cred că la satul Vad lucrurile vor merge bine cu excepţia adjudecării constructorului, pentru că trebuie să urmez aceeaşi procedură de licitaţie destul de greoaie, dar în maxim doi ani lucrarea va fi finalizată.

După săpături urmează şi proiecte pentru modernizarea şoselelor…

Nu am mai lucrat până acum pentru că chiar nu vrem să aruncăm cu bani. Am şi dovada aici. Acum în Şercaia executăm, pe porţiuni mici, trotuare în stânga şi în dreapta DN-ului, din pavele, dar după ce am făcut lucrările de apă şi canal. La fel s-a întâmplat şi în Şercaia, au fost străzi unde am stat mult până am asfaltat, însă după ce am finalizat apa şi canalul. Cam acesta a fost dezideratul meu, al grupului liberal din Consiliul Local, de modernizare a satului românesc pentru că dacă avem infrastructură pentru fiecare număr de casă, consider că tot este o etapă bună, bine îndeplinită şi de ce nu, chiar simte fiecare locuitor că s-a lucrat în Primăria Şercaia.

Mai aveţi şi alte proiecte?

Mai sunt multe proiecte, categoric că nu o să ne oprim aici. Totdeauna când munceşti descoperi că ai făcut mult mai puţin faţă de ceea ce trebuie să faci. Aşa că prefer să nu intru acum în detalii, toate la timpul lor.