„Am fost încrezător că pot să am o contribuţie la administraţia locală, dar a fost o perioadă foarte grea, cu multe lovituri“

Urmează o perioadă  agitată a campaniei electorale  în care se vor face strategii şi proiecte pentru Făgăraş şi făgărăşeni. Am vrut să aflăm punctul de vedere al unui om care a fost gospodarul oraşului, mai exact al viceprimarului Făgăraşului, Cătălin Cîrje. Am vrut să ne răspundă la câteva din întrebările legate de problemele stringente ale oraşului despre care se discută acum, mai intens ca niciodată. Totodată, aflăm din rândurile următoare şi câteva lucruri legate de omul Cătălin Cîrje.

Deşi multă lume vă cunoaşteprin prisma funcţiei pe care aţi ocupat-o, vreau să ne povestiţi câteva aspecte din viaţa făgărăşeanului Cătălin Cîrje?(despre copilărie, şcoală)

Am urmat şcoala la Colegiul „Doamna Stanca“, din clasa I până în clasa a XII-a. Am locuit la casă, pe strada Doamna Stanca, într-o gospodărie cu animale şi nu am fost ferit de muncă. Am avut o copilărie în care valorile morale de familie au fost cele mai importante şi educaţia a fost construită pe respect şi pe credinţă.

Aţi fost un copil ascultător sau un copil năzdăvan?

Sigur, ca orice copil făceam şi năzbâtii, dar munceam foarte mult şi atunci când evadam cu vecinii de pe stradă, mai făceam câte o trăsnaie, dar nu am fost un copil problemă.

Aţi terminat la „Doamna Stanca“, ce facultate aţi urmat apoi?

Am terminat matematică- fizică şi am urmat cursurile de Economia turismului la Sibiu, la Universitatea Dimitrie Cantemir şi m-am licenţiat la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca. Am făcut cursuri de cartografie care mi-au plăcut foarte mult, iar atestatul de turism a fost baza studiilor mele.

Cum au fost anii de facultate?

O perioadă interesantă: cămin cu lipsuri, un Sibiu cu modificări în anii 1996-2000, dar o perioadă frumoasă din viaţa mea, şi o perioadă în care m-am format în mediul de afaceri. Am condus un ziar, „Oferta de Sibiu“ se numea, îl cumpărasem cu doi colegi de-ai mei din Vâlcea. Am avut tot în acea perioadă, o agenţie imobiliară timp de trei ani de zile şi atunci când am plecat din Sibiu era cea mai puternică agenţie imobiliară din oraş.

De ce aţi început să munciţi din timpul facultăţii? Vă lipseau banii sau care a fost motivul?

Eu nu am început de la facultate să muncesc, ci de mic copil. După 90, pe la 13-14 ani, am avut contact cu mediul de afaceri, pe atunci se numea bişniţă. Mergeam în Turcia, în Ungaria şi cumpăram produse. Apoi, când eram în liceu, munceam pentru tatăl meu, mergeam la „Europa“, în Bucureşti, cu şoferul, cumpăram marfă, făceam facturi, făceam toate documentele necesare, apoi veneam acasă, descărcam, apoi după două zile plecam din nou. Nu lipseam de la şcoală, îmi făceam astfel programul încât să nu îmi afecteze şcoala.

Deci nu primeaţi banii nemunciţi?

Nu am primit nicodată bani de acasă. Banii au venit în urma muncii depuse, am fost plătit la fel ca oricare alt angajat, în funcţie de orele pe care le prestam, chiar dacă munceam în familie.

Ce v-a făcut să intraţi în politică şi de ce aţi renunţat la afaceri pentru administraţie?

Sunt două etape diferite. Bogdan Motoc era preşedintele organizaţiei de tineret la PNL Făgăraş. El m-a cooptat, am avut un prim contact  când am participat la o şedinţă de birou politic PNL. Ţin minte că erau domnul Bogdan, doamna Sofonea, domnul Chirovici, domnul Mihali, doamna Săbăduş, preşedinte era domnul Stănilă şi mulţi alţii. Ţin minte că dezbăteau scena politică la nivel naţional pentru că atunci erau foarte multe cotidiane naţionale şi dezbăteau la şedinţă ceea ce se întâmplase în săptămâna respectivă. Probabil pentru că veniseră după perioada 90-2000, o perioadă tare tumultuoasă  şi complicată pentru PNL şi pentru penelişti, aceşti oameni erau resemnaţi. Am venit apoi cu un suflu nou. În judeţul Braşov, au fost schimbări pe scena politică. În 2004 a venit domnul Căncescu în PNL, în Făgăraş domnul Ispas, s-a reconstruit partidul încet-încet. Dacă în 2000, PNL nu avea niciun consilier local, în 2012 am ajuns să avem 9.

Cum am intrat în administraţia locală? Fără să vreau . În 2008, după ce privatizasem cele 5 societăţi din Combinat până la sfârşitul lui 2007, în perioada alegerilor, am urmat campania electorală de pe funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei de seniori. Am participat activ şi intens la această campanie şi am înregistrat un succes atunci când Sorin Mănduc a devenit primar şi eram pregătiţi să-l susţinem pe Sorin Mănduc din Consiliul Local cu proiectele ce le propuneam pentru Făgăraş. Ţin minte că am fost mandataţi de preşedintele Căncescu să-l susţinem, noi liberalii, pe Ovidiu Popa  pentru funcţia de viceprimar. Ne-am întâlnit, eu, domnul Duţă, Sorin Mănduc cu ceilalţi: cu domnul Mija, cu Ioan Bărbuţi, cu Ioan Vlad, cu Cornel Popa, cu Cristian Drăghici, Radu Cărpinişan şi Titi Hârşovescu, iar ei au propus ca viceprimar să fiu eu. Atunci lucrurile mi s-au dat peste cap pentru că eu mă pregătisem împreună cu un asociat să construim  o fabrică de vopsele lavabile în Făgăraş şi eram într-o fază avansată: discutasem despre o tehnologie avansată din Italia, despre reţete, laboranţi, specialişti, făcusem vizite şi a fost un moment greu: faptul că nu se putea costitui o majoritate pe un alt nume. Eu nu am acceptat, iar două săptămâni am plecat din Făgăraş împreună cu familia şi în aceste două săptămâni, ceilalţi 18 consilieri nu au putut să facă o majoritate pentru o altă persoană. Acesta a fost şi motivul pentru care am acceptat şi am fost validat, votat viceprimar ,cu un vot împotrivă şi o abţinere.

Aşa a fost să fie. Am acceptat, am fost încrezător că pot să am un aport pentru administraţia locală, dar a fost o perioadă foarte grea, cu multe lovituri, iar din păcate, pe plan personal ceea ce construisem până atunci nu am mai dezvoltat, nu am mai avut timp să mă ocup de ele, totul a stagnat.Tot ce am avut în 2008, am şi acum, poate într-o stare mai slabă decât atunci.

Care au fost atribuţiile dvs. ca viceprimar? Cu ce v-aţi ocupat efectiv?

În primul mandat am avut atribuţii pe absolut toate departamentele, direcţiile . Din 2008 până în 2012 am înfiinţat Poliţia Locală, am restructurat, reînfiinţat departamente, direcţii, am reorganizat în permanenţă şi am încercat să aducem resursa umană la locul potrivit şi pentru asta mi-am bătut capul.

Sigur, sunt proiectele care au rămas dovadă, aduceţi-vă aminte cum arăta Făgăraşul înainte de 2008, s-au făcut multe lucruri în tot acest timp. Sigur, am lucrat cu oamenii, cu echipa şi nu pot să zic să primarul nu a făcut nimic, el a fost arbitru, a fost cel care a decis deasupra tuturor direcţia finală şi nu a avut niciodată nimic împotriva a ceea ce propuneam şi făceam.

Ce s-a întâmlat apoi? De ce a intervenit ruptura?

În 2012, după ce am câştigat din nou alegerile, am spus că niciodată nimeni din opoziţia din Făgăraş nu va putea să spargă echipa PNL şi nu o să ne încurce în proiectele noastre. Am avut dreptate. Din afară nimeni nu ne-a zdruncinat, ci doar  din interior, în luna septembrie 2012, atunci când începuse febra pentru ocuparea scunelor pentru senator şi deputat. Eu nu am avut o problemă cu domnul Grapă, ci Sorin Mănduc, însă am avut o nemulţumire cu privire la candidatura domnului Gabor. Nu am acceptat ca după două mandate ale domnului Gabor, după rezultatele vizibile sau cele mai puţin vizibile, să nu mai poată să candideze.  Şi de aceea m-am bătut ca domnul Gabor  să continue în funcţia de deputat. Mi-am atras duşmănii şi supărări în cadrul partidului, iar acestea s-au transformat în atacuri. În 2013 s-au dus chiar negocieri, în culise, pentru a fi înlocuit, iar în momentul acela am devenit scârbit de ce se întâmplă.  Am rezistat pentru că nimeni nu avea ce să-mi impute, să-mi reproşeze.

Care au fost atribuţiile care vi s-au retras în urma acestor conflicte? Unde v-aţi simţit „şuntat“?

Nu am mai avut atribuţii. Am avut atribuţii doar  pentru a coordona ADPP- ul şi Biroul de fonduri europene. Am avut în 2013-2014 un moment complicat, pentru că am avut poziţii diferite cu Recon&Doje. Nu am ce să-i reproşez primarului în perioada aceasta. Faptul că nu a mai avut încredere în mine ca în primul mandat, cred că s-a datorat oamenilor din jurul lui. Iar faptul că nu a mai crezut în mine, eu, cel care am fost şi singurul care îl susţinea în momentele grele, asta m-a încurcat în parcursul vieţii. Sigur că am luat-o ca pe o învăţătură nouă şi am mers înainte.

O ultimă lovitură – şi asta a fost decisivă pentru mine – a fost când Gheorghe Sucaciu, Nelu Mareş au avut negocieri cu Sorin, în primăvara lui 2015 şi au stabilit ei ca să fiu înlăturat din funcţia de preşedinte al PNL, să se facă o strategie prin  care Ghiţă Sucaciu să fie candidat la Făgăraş şi Sorin să meargă la parlament. Este şi o emisiune înregistrată în urmă cu câteva săptămâni şi Gheorghe Sucaciu recunoaşte acest lucru. Atunci a fost capătul de drum în PNL. Sorin mi-a cerut să rămân pe funcţia de viceprimar, pentru că în aprilie anul trecut mi-am prezentat demisia verbal, i-am spus că renunţ, dar m-a rugat să rămân, că sunt probleme foarte multe. Am acceptat să rămân, dar atacurile nu s-au oprit. În luna ianuarie 2016, am avut poziţii din nou diferite pe cele trei proiecte: pe modul de lucru al Recon&Doje, Ecoterm şi Salco; pe celelalte am lucrat împreună. În ultimele luni, relaţiile s-au răcit, nu din partea mea. Am primit şi un avertisment de la partid, la al doilea urma să ne dea afară, iar atunci am renunţat.

 

Toată lumea înjură Primăria pentru modul în care s-au desfăşurat lucrările de apă-canal. Cu ce putea interveni Primăria pentru ca lucrările să se desfăşoare mai bine?

Dacă se continua pe ritmul impus de mine în perioada septembrie – noiembrie 2013, prin care în fiecare săptămână semnam aviz de săpătură pentru următoarea săptămână cu condiţia ca pe strada care a fost lucrată să se facă recepţia lucrărilor supraterane, atunci nu aveam nicio problemă. Dacă ne menţineam această poziţie, atunci constructorul nu avea ce să facă decât să se mobilizeze, să depună eforturile şi să facă lucrurile aşa cum trebuie.

De ce nu s-a urmat acest traseu, de altfel normal?

De acolo au plecat disputele. Sorin Mănduc mi-a spus că el nu vrea să fie responsabil pentru că nu se absorb fondurile europene. El avea o presiune de la Apă-Canal Sibiu, prin care aceştia spuneau că dacă nu se deschid şantiere pe mai multe fronturi, pentru că au fost întârzieri cu documentele, cu semnarea contractului etc., banii pentru 2013 se pot pierde, lucru care este fals pentru că uite,  am ajuns în 2016, s-au dat şi nu ştiu câte prelungiri şi nu s-a întâmplat nimic. A fost o presiune artificială la care cred că Sorin a cedat şi şi-a construit nişte argumente pe care le ştiţi. Eu i-am spus că scopul acestor  lucrări e să ne reparăm conductele şi să reparăm străzile calitativ şi tehnic normal şi corect. A preferat să ia în mâinile sale parcursul acestui şantier. Sporadic, am mai avut contact cu acest şantier, de două ori în 2014 şi de două ori în 2015, atunci când primarul pleca şi îmi lăsa atribuţiile. Vreau să vă spun că singurele amenzi ale lui Recon&Doje şi Termoconfort au fost aplicate de mine.

În ce domenii credeţi că poate progresa oraşul cel mai rapid?

Oricine ar spune că în 2 ani transformă Făgăraşul, minte. Şi vă spun de ce. Suntem dependenţi de fondurile europene. Ghidurile ne arată că reabilitarea cetăţii se poate încheia în trei ani de zile din momentul contractării. Iar momentul contractării va fi cel mai devreme în luna aprilie a anului viitor. În 3-4 ani, cetatea poate genera venituri pentru 2000 de făgărăşeni şi am această convingere. Dacă reuşim să impunem o strategie completă, atunci ne putem mări numărul de făgărăşeni care să aibă venituri din acest domeniu .

De ce nu s-au accesat fonduri până acum? Oamenii spun că aţi avut destul timp.

Nu poţi să accesezi un fond dacă nu există. Primele ghiduri pentru 2014-2020 au apărut în luna martie. Suntem pregătiţi pentru reabilitarea blocurilor, pentru infrastrucutră, pentru realilitarea cetăţii, a centrului istoric, a parcului Regina Maria, suntem pregătiţi cu proiecte. Pentru acest exerciţiu financiar vom depune proiecte.

Pentru exerciţiul financiar 2007-2013, lucrurile au fost complicate, încurcate, pentru că în Făgăraş în 2008 nu era niciun act de proprietate. Cetatea nu era a Primăriei Făgăraş, Casa de Cultură era moară pe apă, spitalul – centru de război, insituţiile de învăţământ nu erau intabulate, cartiere întregi, Combinat, Negoiu nu erau intabulate şi am lucrat până în 2011 pe aceste documente. În 2011 am avut ghinionul să nu fim coloraţi politic cum trebuie. Am avut proiecte depuse şi la Ministerul Dezvoltării, dar am fost ignoraţi. Au fost proiecte, dar pe partea socială, pe promovare, pe infrastructură nu au fost.

Dacă vi se va propune funcţia de viceprimar, în cazul în care nu ieşiţi primar,  o veţi accepta?

Este o dezbatere pe lucrul acesta. Toată lumea mă întreabă. Nu ştiu cum să accept funcţia de viceprimar pentru că eu mi-am depus candidatura pentru funcţia de primar şi am convigerea că am să reuşesc.