Cel mai crud instrument de tortură va fi expus la Cetatea Făgăraşului

Cetatea Făgăraşului este o sursă inepuizabilă de poveşti istorice, unele frumoase cu principi şi principese, iar altele chiar înspăimântătoare cu instrumente de tortură, cu închisori şi oameni ale căror poveşti cutremurătoare poate doar zidurile groase ale cetăţii le ştiu. Şi pentru că Cetatea Făgăraşului poate să renască, prin numărul mare de turişti care îi trec pragul, prin investiţiile făcute aici, tocmai în scopul de a scoate dintr-un con de umbră aceste impresionante poveşti, se caută soluţii în acest sens. Astfel, cum Castelul Bran este cunoscut şi vizitat de un număr impresionant de turişti datorită  legendei lui Dracula, şi Cetatea Făgăraşului are poveştile ei, poveşti care cu siguranţă vor atrage ca un magnet publicul interesat. 

Varianta feminină a contelui Dracula

Una din poveştile cutremurătoare este cea a „Fecioarei de fier“. În primul rând se vorbeşte despre cel mai crud instrument de tortură numit „Fecioara de fier“, iar în al doilea rând despre varianta feminină a contelui Dracula, „Fecioara de fier“.

Este vorba de contesa Erszebet Bathory. Între datele biografice ale Elisabetei Bathory din Făgăraş şi Erszebet Bathory, contesa sângeroasă, există câteva coincidenţe bizare care ar putea dovedi că ele sunt una şi aceeaşi persoană.

În ceea ce o priveşte pe contesa Erszebet Bathory, documentele istorice atestă că a ucis peste 600 de fecioare, pentru a se îmbăia în sângele lor şi a-şi păstra tinereţea. Multe dintre victimele sale au fost ucise prin procedeul Fecioarei de Fier. Deşi istoricii au probat cu dovezi faptul că cea supranumită “contesa sângeroasă” îşi comitea crimele într-un castel din Slovacia şi nu avea nici o legătura cu Făgăraşul, mai multe rude de-ale ei guvernaseră Transilvania, aflată atunci sub suzeranitate maghiară. Mai mult, la Făgăraş, exact în aceeaşi vreme, s-a născut o Elisabeta Bathory, care a murit în acelaşi an cu contesa Dracula: 1614. Au avut cam aceleaşi rude… Simplă coincidenţă sau Elisabeta din Făgăraş este însăşi aristocrata însetată de sânge?

Cel mai crud instrument de tortură va fi reconstituit

Ceea ce este clar este că la Cetatea Făgăraş a existat un instrument de tortură care a purtat numele „Fecioara de fier“, unul din cele mai crude instrumente din Evul Mediu.

 În 1943 preotul confesor al garnizoanei militare nota, în cartea Cetatea şi oraşul Făgăraş, că, în 1937, cu ocazia renovării acestei încăperi, s-au găsit pe peretele nordic, patru sicrie cu oseminte omeneşti presupuse a fi ale unor principi. Aceste oseminte împreună cu cele câteva pergamente care s-au găsit în ele au fost rezidite chiar în locul unde au fost găsite.

 În scrierile despre  cetate de acum aproape un secol, se consemna existenţa unui mecanism al morţii, cunoscut sub numele de ,,Fecioara de fier”, adus în secolul al XVIII-lea: ,,lângă Capela de azi se vede şi acum vechea închisoare, în care erau instalate instrumentele de tortură, în cari predomina aşa zisa fecioară de fier, al cărui rol era următorul: celui condamnat la moarte, închis în această cameră, i se spunea în ziua execuţiei că este iertat de pedeapsă şi va fi eliberat cu condiţia să sărute, pentru aceasta un chip al Maicii Domnului, atârnat pe pieptul acestei fecioare, aşezată într-o înfundătură a zidului dinspre apus la circa doi metri adâncime. Condamnatul, în bucuria eliberării, se îndrepta, vai, pentru cea din urmă oară, spre acel chip al Maicii Domnului, dar în momentul când îl săruta, călca pe un dispozitiv astfel aranjat că braţele fecioarei se deschideau cu iuţeală fulgerătoare şi cu nişte cuţite ce le avea, unul într-o mână şi altul în cealaltă mână, se apropiau în formă de îmbrăţişare şi străpungeau corpul condamnatului. Tot graţie acestui dispozitiv, se deschidea o gaură la picioarele fecioarei, în care condamnatul, respectiv cadavrul lui, cădea de la  o înălţime de 8-10 metri, într-un canal în care erau nişte săbii aranjate în poziţie orizontală şi cu tăişurile foarte ascuţite, în sus, pe cari căzând corpul, era tăiat în mai multe bucăţi. Printr-un alt dispozitiv, se lăsa apă, din jurul cetăţii, ce curgea prin acest canal, şi care spăla orice urmă de sânge sau carne, scoţându-le prin partea de nord-vest şi îndreptându-le spre Olt, cu care era în legătură şi care curgea la o depărtare de numai 800 de metri de cetate”.

 Autorităţile locale vor ca acest instrument de tortură să fie reconstituit iar în acest sens se fac deja demersuri. „Am fost plecat la Rothenburg ca să mă întâlnesc cu nişte artişti pentru că intenţionăm să achiziţionăm o replică a Fecioarei de Fier şi m-am adresat artiştilor care au realizat-o pe cea de la Rothenburg.  „Fecioara de fier“ va fi cu siguranţă un alt punct de atracţie pentru cei care trec prin Făgăraş şi fac un popas la Cetatea Făgăraşului“, a spus Cătălin Cîrje, viceprimarul Făgăraşului.

Mecanismul ar urma să fie realizat în cursul acestui an în baza schiţelor şi a izvoarelor documentare din epocă.