Cum ar putea arăta Ţara Făgăraşului după reorganizarea administrativă propusă la nivel naţional

Și Ţara Făgăraşului ar putea trece printr-o amplă reorganizare administrativă, dacă va fi pus în aplicare scenariul discutat, privind comasarea localităţilor cu populaţie redusă. Mai multe comune din vestul judeţului Braşov, care au sub 3.000 de locuitori, ar urma să fie comasate, în timp ce oraşul Victoria, cu 7.847 de rezidenţi, ar putea pierde statutul urban şi ar deveni comună.

Potrivit scenariului, municipiul Făgăraş, cu 35.443 de locuitori, ar rămâne principalul centru administrativ al regiunii. În schimb, localităţile rurale din jur ar putea fi reorganizate în unităţi administrative mai mari, în funcţie de apropierea geografică şi de numărul de locuitori.

Printre comunele din Ţara Făgăraşului care se află sub pragul de 3.000 de locuitori şi ar putea fi vizate de comasare se numără Sâmbăta de Sus (1.586 de locuitori), Şinca Nouă (1.583), Lisa (1.875), Cincu (1.950), Beclean (1.970), Drăguş (1.055), Ucea (2.364), Viştea (2.288), Hârseni (2.347), Părău (2.224) şi Şoarş (2.148).

Un caz aparte este cel al oraşului Victoria, care nu mai îndeplineşte pragul de 10.000 de locuitori prevăzut pentru statutul urban. În scenariul analizat, acesta ar putea fi retrogradat la rang de comună şi ar urma să preia în administraţie localităţi rurale din apropiere, pentru a deveni un centru micro-regional.

PSD ia în calcul comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori

Scenariul a fost prezentat luni, 9 noiembrie, după şedinţa PSD, de Dragoş Benea, vicepreşedinte al partidului şi responsabil pentru reforma teritorială. Acesta a declarat că social-democraţii analizează mai multe variante de reorganizare administrativă, una dintre ele prevăzând comasarea tuturor comunelor cu mai puţin de 3.000 de locuitori.

„Aproape 1.700 de comune sunt cu populaţie până în 3.000 de locuitori. Ele vor trebui să se comaseze”, a afirmat Dragoş Benea într-o conferinţă de presă.

Liderul PSD Bacău s-a delimitat de proiectul privind comasarea voluntară, înaintat de Ministerul Dezvoltării, şi a susţinut că Guvernul condus de Luca Niculescu ar trebui să îşi asume răspunderea în Parlament pentru proiectul propus de PSD.

Benea a mai anunţat că şi oraşele care au coborât sub pragul legal de 10.000 de locuitori ar putea fi comasate sau retrogradate la rang de comună.

Ce s-ar putea întâmpla în restul judeţului Braşov

Reorganizarea ar putea schimba semnificativ şi harta administrativă din nordul şi sudul judeţului.

În zona Rupea – Homorod – Caţa, oraşul Rupea, care are 5.716 locuitori, ar putea pierde statutul urban şi ar deveni centrul unei structuri administrative mai mari. Comuna Hoghiz, cu 5.220 de locuitori, ar putea rămâne independentă, în timp ce Buneşti (2.960), Homorod (2.688), Caţa (2.709), Jibert (2.758), Ungra (2.416), Augustin (2.399), Ormeniş (2.124) şi Ticuşu (1.085) ar putea fi comasate sau alipite unor unităţi administrative mai mari.

Rupea ar putea să îşi păstreze statutul de oraş doar dacă ar îngloba localităţi din jur, într-un scenariu similar celui propus pentru Victoria.

Şi zona turistică Bran – Moieciu – Fundata ar putea fi afectată. Predealul, cu 4.428 de locuitori, s-ar afla sub pragul necesar pentru statutul de oraş, iar comuna Fundata, care are doar 658 de locuitori, ar putea fi preluată administrativ de una dintre localităţile învecinate, precum Bran sau Moieciu.

Patru oraşe din judeţ au sub 10.000 de locuitori

Potrivit datelor ultimului recensământ, patru oraşe din judeţul Braşov se află sub pragul de 10.000 de locuitori: Ghimbav (8.776), Victoria (7.847), Rupea (5.716) şi Predeal (4.428).

În acelaşi timp, două comune, Sânpetru şi Tărlungeni, au depăşit fiecare 14.000 de locuitori, ceea ce le-ar putea permite să obţină statutul de oraş în cazul unei reorganizări administrative.

Deocamdată, variantele prezentate reprezintă scenarii de lucru discutate în PSD, nu o decizie adoptată. Dacă pragurile propuse vor fi incluse într-un proiect legislativ şi vor deveni obligatorii, efectele asupra administraţiilor locale din Ţara Făgăraşului şi din întreg judeţul Braşov ar putea fi considerabile.