Mănăstirea Berivoi a primit un fragment din moaștele Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Legătura sfintei cu Țara Făgărașului

Un moment deosebit pentru credincioșii din Țara Făgărașului a avut loc în aceste zile, după ce Mănăstirea Berivoi, din județul Brașov, a primit o icoană în care a fost așezat un fragment din cinstitele moaște ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu, soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.

Darul are o încărcătură aparte pentru comunitatea locală, întrucât legătura Sfintei Maria Brâncoveanu cu Berivoiul este una veche și documentată în tradiția și studiile istorice privind moștenirea brâncovenească din Țara Făgărașului.

La Berivoi Mari, familia Brâncoveanu a deținut o moșie, iar vechea biserică din localitate este legată de numele Doamnei Maria. Surse istorice și lucrări de specialitate o indică pe aceasta drept ctitoră a bisericii românilor din Berivoi Mari, satul aflându-se pe moșia sa.

Astfel, primirea fragmentului din moaștele sfintei la Mănăstirea Berivoi capătă o semnificație aparte: un loc care păstrează memoria prezenței familiei Brâncoveanu în Țara Făgărașului primește acum și o mărturie directă a cinstirii Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu.

Biserica veche din Berivoi Mari, legată de familia Brâncoveanu

Istoria vechilor lăcașuri de cult din Berivoi este strâns legată de familia Brâncoveanu. O sursă istorică locală consemnează că biserica mică, cunoscută drept „biserica boierească”, este considerată primul lăcaș de cult al parohiei și se presupune că a fost ctitorită de membri ai familiei Brâncoveanu, care dețineau importante proprietăți în zonă.

Alte cercetări istorice sunt și mai precise. Un studiu publicat de Academia Română arată că biserica românilor din Berivoi Mari a fost edificată prin mărinimia Doamnei Maria Brâncoveanu, în contextul ctitoriilor și sprijinului oferit de familia Brâncoveanu comunităților românești din Transilvania.

De asemenea, tradiția istorică o consideră pe Doamna Maria Brâncoveanu ctitoră a bisericii din Berivoi Mari, localitatea aflându-se pe una dintre moșiile sale.

Legătura dintre familia Brâncoveanu și zona Făgărașului este una mai largă. Ctitoriile și sprijinul acordat comunităților ortodoxe din Transilvania au contribuit la răspândirea stilului brâncovenesc în această parte a țării. Printre exemple se numără Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Biserica „Sfântul Nicolae” din Făgăraș și biserica din Berivoi Mari.

Sfânta Maria Brâncoveanu, canonizată în 2025

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, la 1 iulie 2025, canonizarea Doamnei Maria Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, stabilind ca zi de cinstire data de 16 august, în aceeași zi în care sunt pomeniți Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi.

Proclamarea locală a canonizării a avut loc la Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou din București, ctitoria familiei Brâncoveanu, unde sunt legate de memoria sfinților martiri și moaștele Sfinților Brâncoveni.

Cu acest prilej, bisericile și mănăstirile ctitorite sau sprijinite de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu au primit icoane cu un fragment din cinstitele sale moaște. Printre acestea se află Mănăstirea Berivoi, alături de Mănăstirile Hurezi, Surpatele, Dintr-un Lemn și Viforâta, precum și Biserica „Sfântul Nicolae” – Dintr-o zi din București.

O femeie care a rămas în istorie prin credință și răbdare

Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, născută în 1661, a fost soția domnitorului Constantin Brâncoveanu și mama celor 11 copii ai familiei. După martirizarea soțului și a celor patru fii ai lor, în anul 1714, a trecut prin ani grei de detenție, lipsuri și exil.

Potrivit tradiției bisericești, după întoarcerea în țară, în anul 1716, Doamna Maria a adus în taină moaștele Sfinților Brâncoveni de la Halki și le-a așezat în Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou din București.

În ultimii ani ai vieții, s-a retras pentru perioade îndelungate la Mănăstirea Surpatele, ctitoria sa, unde s-a dedicat rugăciunii, postului și milosteniei. A trecut la Domnul în decembrie 1729 și a fost înmormântată la Biserica „Sfântul Gheorghe” – Nou.

Un dar care leagă prezentul de istoria Brâncovenilor

Pentru Mănăstirea Berivoi și pentru credincioșii din Țara Făgărașului, primirea icoanei cu fragmentul din moaștele Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu este mai mult decât un moment religios.

Este o revenire simbolică a memoriei Doamnei Maria într-un loc cu care familia sa a avut o legătură directă, prin moșia de la Berivoi și prin sprijinirea comunității și a lăcașurilor de cult de aici.

La mai bine de trei secole de la epoca Brâncovenilor, numele Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu rămâne astfel legat de Țara Făgărașului, iar Mănăstirea Berivoi devine unul dintre locurile în care credincioșii se pot ruga înaintea unui fragment din cinstitele sale moaște.

Sursa: basilica.ro