9 martie, Ziua Sfinţilor 40 de mucenici. Tradiții și obiceiuri
La 9 martie, creștin-ortodocșii sărbătoresc Ziua Sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia. Aceştia au trăit în timpul împăratului Liciniu (308-324) şi erau soldaţi în armata romană staţionată în Sevastia, localitate din Armenia antică.
Potrivit tradiției, cei 40 de soldați creștini făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata, staționată la Sevastia, în Armenia (astăzi Sivas, Turcia). Potrivit site-ului creștin.ortodox.ro , acești mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Aflând despre credință lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre, apoi au fost aruncați în apa înghețată a lacului Sevastiei.
Persecutorii au pregătit pe mal o baie caldă pentru cei care ar fi declarat că renunță la creștinism. Unul din cei 40 de soldați creștini a cedat și a ieșit din lac, dar a murit pe loc. Un gardian i-a luat locul și s-a proclamat creștin după ce a văzut o lumină strălucitoare, astfel că numărul martirilor a rămas neschimbat.
Se spune că pentru rugăciunile celor 40 de mucenici, apa lacului s-a încălzit, iar 40 de cununi strălucitoare s-au coborât deasupra lor. A doua zi însă, creștinii au fost scoși vii din lac, s-a dat poruncă să li se zdrobească picioarele cu ciocanele şi astfel toţi au murit.
Numele celor 40 de mucenici au fost Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Iraclie, Smaragd, Evnoic, Valent, Vivian, Claudiu, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdichie, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Caius, Leontie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie. Moaştele lor, câte au rămas din foc, au fost înmormântate la Sevastia, apoi s-au împărţit în toată lumea creştină. O parte din ele se găseşte la Mănăstirea Antim din Bucureşti, ca şi la alte sfinte locaşuri din ţara noastră.
Ziua de 9 martie nu este doar religioasă, ci și un moment care marchează debutul anului agrar tradițional, simbolizând trecerea de la iarnă la primăvară. Mucenicii sau sfințișorii – cel mai cunoscut obicei – sunt colăcei pregătiți în formă de opt, simbol al infinitului și al legăturii dintre viața pământească și cea veșnică. Ei pot fi fierți în apă îndulcită cu miere și nucă sau copți în cuptor. După sfințire în biserică, sunt oferiți copiilor și persoanelor nevoiașe.
Tradiții și obiceiuri populare
Pe lângă pregătirea mucenicilor, ziua de 9 martie este încărcată de tradiții și obiceiuri populare, legate atât de agricultură, cât și de protecția casei și a gospodăriilor. Conform etnologului Simion Florea Marian, româncele semănau ceapă, usturoi și varză în ziua Mucenicilor, crezând că semințele semănate în această zi nu vor fi mâncate de insecte dăunătoare.
Se mai credea că legumele semănate pe 9 martie vor rodi în mod excepțional, chiar de 40 de ori mai mult decât cele semănate în alte zile. Înainte de a semăna, stăpâna casei oferea pomană sub formă de 40 de colaci sau sfinți și aprindea tot atâtea lumânări, bătând și 40 de metanii, pentru ca roadele să fie binecuvântate.
