Ce servicii medicale gratuite mai pot accesa persoanele neasigurate de la 1 septembrie 2025

Chiar dacă de la 1 septembrie 2025, prin Legea nr. 141/2025 prin care au fost adoptate o serie de măsuri fiscal-bugetare, o parte dintre asiguraţi îşi vor pierde calitatea de asigurat (co-asiguraţii), iar alte categorii din rândul celor asigurate fără contribuţie vor intra, începând cu aceeaşi dată, în categoria persoanelor asigurate care contribuie la FNUASS, trebuie menţionat că în continuare anumite servicii medicale se acordă în sistemul de stat şi persoanelor neasigurate. Pentru a avea acces la aceste servicii, este necesară înscrierea pe lista unui medic de familie, care poate elibera un bilet de trimitere special pentru neasiguraţi în caz de suspiciune oncologică sau de hepatită virală.
Este vorba de serviciile medicale oferite pentru situaţiile în care viaţa pacientului este pusă în pericol sau acesta se află într-o situaţia de progresie ireversibilă a bolii dacă nu se intervine. Tot neasiguraţii vor benefica în continuare de serviciile medicale necesare până la diagnosticare în cazul suspiciunii unei boli oncologice, dacă aceasta se confirmă pacientul fiind ulterior înrolat în programul oncologic şi beneficiind de calitatea de asigurat în programul naţional.
Pacienţii din programul oncologic beneficiază de servicii medicale pentru tratarea cancerului, dar şi de servicii pentru alte afecţiuni care pot să apară în această perioadă, ceea ce nu se întâmplă cu pacienţii din alte programe.
„Bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, care nu realizează venituri (58.200 persoane), alţii decât cei cu afecţiuni oncologice (7.193 persoane), vor beneficia în continuare de servicii medicale, servicii conexe, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale acordate în cadrul programului naţional de sănătate al cărui beneficiar este, precum şi de serviciile medicale care stau la baza acordării acestora (consultaţii şi spitalizări) cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, până la vindecarea respectivei afecţiuni”, potrivit CNAS.

Ce analize sunt gratuite pentru persoanele neasigurate în sistemul de sănătate:
– urgenţe medicale;
– servicii pentru supravegherea şi depistarea bolilor cu potenţial endemo-epidemic;
– consultaţii pentru supravegherea evoluţiei sarcinii şi lăuziei;
– consultaţii pentru depistarea afecţiunilor oncologice;
– proceduri diagnostic pentru depistarea afecţiunilor oncologice precum şi servicii medicale în scop diagnostic – caz, acordate inclusiv prin asistenţă medicală mobilă – pentru depistarea precoce a cancerului mamar şi de col uterin.

2.430 lei pe an
Peste 650.000 pacienţi care puteau beneficia de servicii medicale decontate de către CAS în baza calităţii de co-asigurat pierd acest drept dacă nu decid ca în continuare să se asigure, plătind contribuţia. Noţiunea de co-asigurat dispare de la 1 august 2025, însă co-asiguraţii pierd dreptul la serviciile medicale decontate începând cu 1 septembrie 2025 (au o lună de graţie, în acest interval putând decide, fie aceştia în nume propriu, fie persoana care îi are în întreţinere, să plătească o contribuţie – contribuţia calculată la 6 salarii minime pe economie -, integral sau în tranşe, care reprezintă asigurarea pentru un an, suma totală de achitat fiind de 2.430 lei).
Dacă aleg să nu facă acest lucru şi au nevoie de servicii medicale, vor fi nevoiţi să achite contravaloarea celor mai multe servicii.

În ce condiţii este gratuită spitalizarea pentru neasiguraţi
Dacă în schimb se prezintă la spital cu o urgenţă medico-chirurgicală, pot beneficia, în spitalele de stat, de tratament gratuit până la stabilizarea stării de sănătate. De la acest moment, dacă este nevoie de acordarea în continuare de servicii medicale, pacientul va fi nevoit să plătească costurile aferente spitalizării.
Conform Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1091/2006, o urgenţă este „situaţia care implică o alterare acută a stării de sănătate, cu risc vital real sau potenţial, ce necesită intervenţie medicală imediată pentru a preveni decesul sau agravarea ireversibilă a bolii”. Prin urmare, urgenţa durează atât timp cât pericolul vital sau riscul de agravare acută sunt prezente, după stabilizare starea pacientului nemaifiind considerată urgenţă.
În practică, urgenţele durează între 24 şi 72 ore, dar perioada poate fi şi mai lungă dacă vorbim de cazurile tratate în secţia de Anestezie-Terapie Intensivă. Important de reţinut este faptul că spitalul va trebui să justifice medical urgenţa.
Dacă după depăşirea riscului vital/riscului de agravare ireversibilă a bolii pacientul are în continuare nevoie de îngrijiri medicale, zilele care se scurg de la acest moment vor fi zile de spitalizare pentru care pacientul trebuie să suporte contravaloarea serviciilor de care beneficiază.