Cât de rezistente sunt blocurile din Făgăraș, în cazul unui cutremur mai mare. Opinia unui expert tehnic
Cutremurele din Turcia și Siria, apoi valul de cutremure din țara noastră, din județul Gorj i-au determinat pe făgărășeni să-și pună întrebări despre siguranța din locuințe, în special cele din blocuri. În acest sens, am stat de vorbă cu făgărășeanul Viorel Enuică, inginer constructor și expert tehnic de rezistență, care timp de aproape 40 de ani a fost directorul tehnic al Întreprinderii Gospodărie Comunală, apoi al Ecoterm, dar și autorizat ca expert tehnic pentru Ministerul Justiției. Din această postură, încă din anul 1970 s-a ocupat de două treimi din investițiile județului Brașov și a participat la construirea a sute de blocuri din Făgăraș.
Cu o vastă experiență și chiar din postura specialistului care a participat la ridicarea a foarte multe imobile în Făgăraș, ing. Viorel Enuică, acum retras din activitate, spune că majoritatea blocurilor din municipiu sunt proiectate pentru a rezista la cutremure cu o magnitudine de 6,5-7 grade, iar acest lucru însemnând ca în epicentru, seismul să aibă magnitudinea de 8,5- 9 grade, ceea ce e mai puțin probabil în țara noastră, potrivit seismologilor. În plus, Țara Făgărașului e protejată atât de munți, cât și de structura solului.
„Marea majoritatea clădirilor care s-au executat pe teritoriul municipiului, în toate cartierele sunt clădiri cu grad mare de stabilitate la seism. După Revoluție am sărit la gradul 7 seismic, întâi a fost la 6,5, apoi la gradul 7 seismic și tot ce s-a făcut, s-a făcut pentru gradul 7. Iar dacă noi vom avea gradul 7, în epicentrul unui cutremur va fi 8,5, poate chiar 9, ceea ce este exclus, cel puțin așa spun specialiștii în seismologie, este exclus să apară un astfel de cutremur. De asemenea, trebuie să ținem seama că efectele unui seism de la epicentru către extremități se diminuează foarte mult și mai ales în zona noastră, unde structura geologică a zonei este extrem de puternică, de rigidă, pe lângă stânca pe care o prezintă Munții Făgăraș, chiar sub toată Țara Făgărașului există un strat foarte dens de marnă, pe care îl întâlnim în zona puțurilor de apă la 60 de metri, iar în zona Făgărașului, a Oltului, la 25-30 de metri. Avem foarte multe foraje făcute la adâncimi foarte mari și am găsit acest strat, după ce am penetrat stratul de pietrișuri și grohotișuri care conțin și apă, am găsit doar stratul puternic de marnă compactată, care mă gândesc că această marnă este o pavăză pentru propagarea unui seism de mari intensități.“, spune ing. Viorel Enuică.
Inginerul spune că în Făgărașul și Țara Făgărașului nu au fost înregistrate pagube majore sau victime la niciun cutremur înregistrat până acum în țara noastră.
„La cutremurul din 1977, am expertizat atunci clădirile afectate, pentru că erau locuințele noastre, cele naționalizate, erau în administrarea noastră. iar acestea au suferit degradări, care s-au reparat, însă blocurile nu au suferit absolut deloc, nici măcar anumite blocuri vulnerabile. Sunt niște blocuri vulnerabile din zidărie, care nu au sâmburi de beton la intersecția zidurilor, la colțuri și acelea au o oarecare vulnerabilitate, dar cutremurele care se așteptă în România, cele de mari intensități, sunt cutremure de adâncime, ori la cutremurele de adâncime suferă blocurile înalte. La cele de suprafață suferă în general clădirile mai joase, mai rigide. Noi avem puține blocuri înalte și avem avantajul ca acest bloc (blocul 11 strada Câmpului) a fost proiectat de către un Institut de la Iași, proiectul de rezistență, care a fost preluat de noi și e format din cadre lamelare; era o tehnologie mai nouă și care au o stabilitate și o rezistență mult mai mare decât stâlpii pătrați sau dreptunghiulari pe care îi știm la blocurile înalte și cu parter comercial. Consider că blocurile noastre înalte nu au de suferit. Celelalte blocuri, cum sunt cele de la Gară, cele din Tudor Vladimirescu au fost făcute din pereți din beton, turnați în cofraje glisante, deci pur și simplu am plecat cu pereții de jos și am urcat până la ultimul etaj iar cofrajul a pășit cu niște pompe hidraulice și nu s-a oprit turnarea, s-a lucrat în schimburi, până când blocul nu a fost ridicat. O astfel de structură este extrem de rigidă și are foarte mare rezistență la cutremur pentru că pe orice direcție ar fi forțele orizontale care apar în mișcare seismică, se opune un perete, element de contravântuire, de stabilitate a blocului. Sigur sunt câteva blocuri vulnerabile, din cele mai vechi, însă nu cele mai vechi din zidărie, pentru că ele au fost făcute, de exemplu în cartierul Negoiu, după proiecte rusești, proiecte pe care le-am văzut. Ele sunt blocuri cu grosime a pereților foarte mare, care le creează o stabilitate, nu sunt blocuri foarte înalte, blocuri cu 2-3 etaje și sunt foarte rigide. Acele blocuri din zidărie, chiar dacă nu au sâmburi de beton la colțuri, la intersecția dintre ziduri, sunt niște blocuri care rezistă prin rigiditatea zidăriei. N-au avut nici un fel de problemă la cutremurul de 7,4, din 1977.“, ne-a mai spus ing. Viorel Enuică.
