Recensământul Populației și Locuințelor. Date provizorii pentru județul Brașov

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Brașov de 546.615 persoane, în scădere cu 2602 persoane față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (282.808 persoane, reprezentând 51,7%) și trăiește în mediul urban (375.452, reprezentând 68,7%).

Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Brașov se situează pe locul 12 în ierarhia judeţelor. La recensământul din 2011, județul Brașov se situa pe locul 13.

 Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a județului Brașov

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Brașov crescând la 42,1 ani (față de 40,5 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,3 ani (42,4 ani). În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul  Brașov se plasează pe locul 27.

În cadrul Regiunii Centru din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 42,1 ani, județul nostru poziționându-se pe locul  2.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Brașov este 115,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mică decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 5,9.

 Structura pe localități a populației rezidente a județului Brașov

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.

În județul Brașov 44,7% din totalul populației și-a schimbat reședința in cursul vieții, din care 42,4% înainte de 2020 și 2,4% în perioada decembrie 2020-noiembrie 2021.

Tabel 1.a Localitățile cu cele mai mari creșteri ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 din județul Brașov față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021

 

Municipii, orașe, comune RPL 2021

rezultate provizorii

RPL2011 creștere 2021 față de 2011
persoane %
SÂNPETRU 11794 4819 6975 +144,74
ORAȘ GHIMBAV 7208 4698 2510 +53,43
TĂRLUNGENI 12067 8320 3747 +45,04
CRISTIAN 6292 4490 1802 +40,13
HĂRMAN 7154 5402 1752 +32,43
BOD 5097 3994 1103 +27,62
HÂRSENI 2508 2103 405 +19,26
BUDILA 4926 4197 729 +17,37
CRIZBAV 2952 2518 434 +17,24
PĂRĂU 2091 1874 217 +11,58

 

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Brașov, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comuna Sânpetru care a ajuns la o populație de 11794 persoane (cu 6975 persoane mai mult decât în 2011), comuna Tărlungeni cu o populație rezidentă de 12067 persoane (cu 3747 persoane mai mult decât în 2011) și orașul Ghimbav cu o populație rezidentă de 7208 persoane (cu 2510 persoane mai mult decât în 2011). Dacă ne referim la creșteri în valori relative cel mai mult a crescut populația comunei Sânpetru cu 144,7%  și a orașului Ghimbav cu 53,4%, față de 2011.

Tabel 1.b Localitățile cu cele mai mari scăderi ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 din județul Brașov față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021

Municipii, orașe, comune RPL 2021

rezultate provizorii

RPL2011 scădere 2021 față de 2011
persoane %
FUNDATA 683 852 -169 -19,84
DRĂGUȘ 971 1162 -191 -16,44
ORAȘ PREDEAL 4020 4755 -735 -15,46
MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 26284 30714 -4430 -14,42
ORAȘ VICTORIA 6446 7386 -940 -12,73
POIANA MĂRULUI 2956 3315 -359 -10,83
ORAȘ ZĂRNEȘTI 21624 23476 -1852 -7,89
MOIECIU 4556 4892 -336 -6,87
ORAȘ RUPEA 4907 5269 -362 -6,87
MUNICIPIUL BRAȘOV 237589 253200 -15611 -6,17
BRAN 5181 4866 -315 -6,08

 

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Fundata (683 locuitori, –19,8% față de populația din 2011) și comuna Drăguș (971 locuitori, –16,4% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ este tot Fundata, la fel ca și la recensământul precedent, cu numai 683  locuitori (în scădere cu 169 persoane față de RPL2011 când s-au recenzat 852 locuitori).

Cea mai mare comună din județ este comuna Tărlungeni care a crescut față de RPL2011 cu 3747 persoane.

Orașul Predeal este orașul cel mai mic din cadrul județului (4020 locuitori față de 4755 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este orașul Zărnești cu 21624 locuitori.

Municipiul Brașov, reședință a județului, are o populație rezidentă de 237589 persoane, mai mică cu 15611 persoane decât în urmă cu zece ani. Următorul municipiu este Săcele, care își menține populația de peste 30000 locuitori (30920 persoane)

Între cele două recensăminte, și-au păstrat aproximativ dimensiunea 8 localități, cu variații ale populației sub 2%. Sunt redate în tabelul de mai jos.

Tabel 2. Localitățile din județul Brașov care au înregistrat modificări minore de populație(sub 2%) între cele două recensăminte

Comune RPL 2021

rezultate provizorii

RPL2011 creștere/ scădere 2021 față de 2011
persoane %
SÂMBĂTA DE SUS 1610 1581 29 +1,83
ȘERCAIA 2865 2822 43 +1,52
MÂNDRA 2788 2762 26 +0,94
JIBERT 2260 2250 10 +0,44
MUNICIPIUL SĂCELE 30920 30798 122 +0,40
RACOȘ 3345 3336 9 +0,27
DUMBRĂVIȚA 4633 4624 9 +0,19
ȘOARȘ 1738 1755 -17 -0,97

 

 Structura etnică și confesională a populației rezidente a județului Brașov

Înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă. Ca urmare, structurile prezentate în continuare sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 471.731 persoane (din totalul celor 546.615 persoane care formează populația rezidentă a județului Brașov). S-au declarat români 416.664 persoane (88,3%). Populația care s-a declarat de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 28.221 persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 23.472 persoane (5,0%).  Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un numar de persoane de peste o sută sunt: germani (1853 persoane), italieni( 194 persoane), ucraineni (106 persoane) și ruși-lipoveni (105 persoane).

În județul Brașov, distribuția populației după etnie arată că ponderea populației română este majoritară.

Populația de etnie germană a fost de 1.853 persoane (0,4%) și reprezintă peste 8,1% din populatia de etnie germană de la nivel național.

Potrivit liberei declarații a celor 471.130 persoane care au declarat limba maternă, respectiv prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, structura populației din județul Brașov se prezintă astfel: 92,8% limba română, 6,1% limba maghiară, în timp ce limbile germană și romani sunt limba maternă pentru câte 0,4% din totalul populației rezidente.

Structura confesională a fost declarată de 464.585 persoane din totalul populației rezidente a județului Brașov și arată că 85,1% sunt de religie ortodoxă. Toate celelalte confensiuni însumau 14,9% din totalul populației rezidente care și-a declarat religia, printre cele mai importante: 3,3% romano-catolică, 2,8% penticostală (Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică), 2,0% evanghelică Lutherană (Biserica Evanghelică Lutherană din România), 1,8% reformată, 0,8%  unitariană (Biserica Unitariană Maghiară).

Structura populației rezidente pe stări civile

Din populația rezidentă a județului,  46,1% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). S-au declarat căsătoriți 124.010 bărbați și 127.977 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 38,8% persoane, din care 41,9% dintre persoanele de sex masculin și 36,0% dintre persoanele de sex feminin.

Persoanele văduve reprezintă 5,1% din totalul populației rezidente a județului, dar există discrepanțe pe sexe: 8,3% persoane văduve de sex feminin din total populație feminină și 1,8% persoane văduve de sex masculin din total populație masculină.

Județul Brașov ocupă locul 4 în țară, după numărul de persoane divorțate cu o pondere de 9,9% din totalul populației rezidente a județului, după Municipiul București cu 15,4%, județul Timiș cu 10,4% și județul Cluj cu 10,0%

 Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente a județului Brașov, 42,6% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 36,6% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 20,8% nivel superior.

Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Brașov se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor, iar din punct de vedere al nivelului scăzut, pe locul 36.

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel populația feminină înregistrează ponderi mai mari decât populația masculină referitor la nivelul de educatie scăzut (+2,1 puncte procentuale) dar și ridicat (+3,0 puncte procentuale).  Pondere mai scăzută se înregistrează de către populația de sex feminin la nivelul de educatie mediu (-5,1 puncte procentuale).

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă a județului Brașov este de 249490 persoane, fiind compusă din 238920 persoane ocupate și din 10570 șomeri.

Deși ponderea populației rezidente masculine este de 48,3%, în populația activă în ponderea bărbaților este de 53,0%.

Populația inactivă cuprinde 297125 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (41,9%), elevii și studenții o treime (34,7%), iar casnice și întreținuți de altă persoană 16,8%.

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă, judeţul Brașov se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor. Acest fapt poate fi corelat cu structura populației rezidente pe vârstă, respectiv grupele cu cele mai mari ponderi fiind 40-44 ani (7,8%) și 50-54 ani (7,7%).

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă, judeţul Brașov se situează pe locul 35 în ierarhia judeţelor (clasament descrescător).

Din punctul de vedere al ponderii populației casnice și intreținute de altă persoană în populaţia rezidentă, judeţul Brașov se situează pe locul 39 în ierarhia judeţelor (clasament descrescător).

    Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.

Anexa 2 cuprinde tabelul cu populația rezidentă diseminată la nivel de municipiu, oraș, comună.

RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.

Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul  Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.

Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro

ANEXA 2

 

LOCALITATE RPL 2011 RPL 2021 DIFERENTA (2021-2011) % 2021 fata de 2011
TOTAL 549217 546615 -2602 -0,47
MUNICIPIUL BRAȘOV 253200 237589 -15611 -6,17
MUNICIPIUL CODLEA 21708 20534 -1174 -5,41
MUNICIPIUL FĂGĂRAȘ 30714 26284 -4430 -14,42
MUNICIPIUL SĂCELE 30798 30920 122 0,40
ORAȘ GHIMBAV 4698 7208 2510 53,43
ORAȘ PREDEAL 4755 4020 -735 -15,46
ORAȘ RÂȘNOV 15022 15920 898 5,98
ORAȘ RUPEA 5269 4907 -362 -6,87
ORAȘ VICTORIA 7386 6446 -940 -12,73
ORAȘ ZĂRNEȘTI 23476 21624 -1852 -7,89
APAȚA 3169 3275 106 3,34
AUGUSTIN 1860 2010 150 8,06
BECLEAN 1826 2002 176 9,64
BOD 3994 5097 1103 27,62
BRAN 5181 4866 -315 -6,08
BUDILA 4197 4926 729 17,37
BUNEȘTI 2357 2498 141 5,98
CAȚA 2463 2571 108 4,38
CINCU 1587 1681 94 5,92
COMANA 2721 2803 82 3,01
CRISTIAN 4490 6292 1802 40,13
CRIZBAV 2518 2952 434 17,24
DRĂGUȘ 1162 971 -191 -16,44
DUMBRĂVIȚA 4624 4633 9 0,19
FELDIOARA 6154 6311 157 2,55
FUNDATA 852 683 -169 -19,84
HĂLCHIU 4218 4560 342 8,11
HĂRMAN 5402 7154 1752 32,43
HÂRSENI 2103 2508 405 19,26
HOGHIZ 5025 4896 -129 -2,57
HOLBAV 1309 1234 -75 -5,73
HOMOROD 2209 2260 51 2,31
JIBERT 2250 2260 10 0,44
LISA 1744 1800 56 3,21
MĂIERUȘ 2920 3138 218 7,47
MÂNDRA 2762 2788 26 0,94
MOIECIU 4892 4556 -336 -6,87
ORMENIȘ 1976 2045 69 3,49
PĂRĂU 1874 2091 217 11,58
POIANA MĂRULUI 3315 2956 -359 -10,83
PREJMER 8472 8647 175 2,07
RACOȘ 3336 3345 9 0,27
RECEA 3118 3236 118 3,78
SÂMBĂTA DE SUS 1581 1610 29 1,83
SÂNPETRU 4819 11794 6975 144,74
ȘERCAIA 2822 2865 43 1,52
ȘINCA 3401 3521 120 3,53
ȘINCA NOUĂ 1690 1632 -58 -3,43
ȘOARȘ 1755 1738 -17 -0,97
TĂRLUNGENI 8320 12067 3747 45,04
TELIU 4198 4468 270 6,43
TICUȘU 908 960 52 5,73
UCEA 2195 2084 -111 -5,06
UNGRA 1949 2009 60 3,08
VAMA BUZĂULUI 3220 3486 266 8,26
VIȘTEA 2026 2198 172 8,49
VOILA 2660 2863 203 7,63
VULCAN 4567 4823 256 5,61

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA 1

Precizări metodologice

RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor[2] și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor[3]. Prin regulamentele europene de implementare[4], pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.

Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:

  • persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită[5] în România;
  • persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.

Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:

  • persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
  • persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul

[1] La RPL2021 metodologia de determinare a populației ocupate și a celei aflate în șomaj a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor Biroului Internațional al Muncii trasate prin Rezoluţia privind statistica muncii, a ocupării şi a subutilizării forţei de muncă – adoptată de cea de a 19-a Conferinţă Internaţională a Statisticienilor Muncii (ICLS) – Octombrie 2013(http://www.ilo.ch/wcmsp5/groups/public/–dgreports/–stat/documents/normativeinstrument/wcms_230304.pdf). Cea mai importantă modificare vizează excluderea din sfera ocupării a persoanelor care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului care generează un impact sesizabil în special în sensul reducerii numărului populației ocupate și a celei active (precum și a ratelor de ocupare și activitate).

Din acest motiv rezultatele din RPL2021 nu sunt comparabile cu cele publicate la recensămintele anterioare.

[2] https://www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/publications/2015/ECECES41_EN.pdf

[3] http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2019/02/REGULAMENTUL-763_2008.pdf

[4] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor, în ceea ce privește specificațiile tehnice ale tematicilor și ale defalcărilor lor;

Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referință și a programului de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/881 al Comisiei din 23 mai 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește modalitățile și structura rapoartelor de calitate precum și formatul tehnic pentru transmiterea datelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr.1151/2010;

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privind stabilirea unei acțiuni statistice directe temporare pentru diseminarea tematicilor selectate ale recensământului populației și al locuințelor din 2021, geocodate la nivel de griduri de 1 km2

[5] Definită în conformitate cu prevederile din art. 2 lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *