„Mulți oameni cred că angajații primăriei sunt niște puturoși care iau banii degeaba, dar aș vrea să vină cineva să ne vadă: sunt perioade destul de lungi, cam 3 săptămâni din lună, când aici e nebunie totală!“

Într-un an aflat tot sub semnul pandemiei, pe o criză mondială din mai multe puncte de vedere, într-o perioadă de tranziție în deschiderea programelor cu fonduri europene, administrațiile locale din țară și, în special cele mai mici, au resimțit din plin toate aceste probleme. Bugetele locale au fost considerabil diminuate, iar proiectele noi, amânate. La fel s-a întâmplat și în comuna Lisa, unde, deși e încă nevoie de multe investiții, lucrurile au mers destul de încet în 2021. Chiar și așa, îmbucurător este faptul că cele patru proiecte, realizate cu fonduri prin PNDL 2 (două poduri și asfaltarea drumului spre Plaiul Lisei și asfaltarea drumurilor comunale) au fost finalizate și recepționate anul trecut. S-a lucrat intens și la fondul funciar, după ce administrația locală a obținut fonduri prin Agenția Națională de Cadastru și Publicitate, iar prin Programul „Anghel Saligny“, comuna Lisa vrea să obțină fonduri pentru alte două proiecte importante. Despre toate acestea, dar și despre alte lucruri, am stat de vorbă cu primarul comunei Lisa, Gheorghe Moga.

Cum a fost anul 2021 din punct de vedere administrativ în comuna Lisa?

Nu a fost cum mi-aș fi dorit, bineînțeles! Întotdeauna e loc de mai bine, dar neavând finanțări foarte multe, s-a făcut ce s-a putut. Într-adevăr, am închis proiectele pe PNDL 2, am făcut recepția la terminarea lucrărilor la toate cele patru proiecte.

Au fost întârziate aceste proiecte. Care a fost motivul?

Motivul a fost bugetul Primăriei: partea de cofinanțare a Primăriei a fost obligatorie, dar neavând un buget mare și neavând bani, am fost blocați și nu am putut face recepția la terminarea lucrărilor, până când nu am închis plățile. Până la urmă ne-am descurcat – într-adevăr, a durat trei ani – am  tot plătit cam 1,2 milioane lei, pentru toate cele 4 proiecte. Pentru noi e o sumă mare, dar ne bucurăm că le-am finalizat.

De asemenea, am închis procedurile la aproape 90% din terenurile arabile, cu titlu de proprietate.

Pe toată comuna sau doar în satul Lisa?

Doar în satul Lisa. Totul s-a realizat cu fonduri de la ANCPI, a fost ultima tranșă, pe Hotarul peste Vale, așa cum îi spunem noi, au venit titlurile și acolo, restul a venit înainte. Acum, am semnat un contract pe teren arabil, la satul Breaza.

Tot cu fonduri de la ANCPI?

Da, tot cu fonduri prin ANCPI, pentru că din bugetul primăriei nu sunt posibilități mari. Anul trecut, fiind încasări de 850.000 lei, anul acesta chiar dacă am avea încasări mai mari, suntem lăsați să cheltuim doar la nivelul încasărilor de anul trecut. În urmă cu doi ani, am avut cam 1,15 milioane lei și am putut să cheltuim de 1,15 milioane lei. Anul acesta, trebuie să ne menținem la cheltuielile din anul anterior.

La Breaza care e situația cu fondul funciar?

La Breaza am semnat un contract prin ANCPI, cu fonduri europene, aproape 400 de hectare. Deja lucrăm, o să organizăm o ședință la Căminul din Breaza, să vedem cum o să împărțim: pe vechile amplasamente, la număr de casă, parcele mai mari, parcele mai mici, după cum vor vrea cetățenii.

Există titluri de proprietate în Breaza?

Sunt foarte puține date în anii 2000, dar fără CF. Lucrăm și la Pojorta, acolo lucrăm din fondurile primăriei, suntem în stadiu destul de avansat. Sper ca în următorii doi ani, să fie închise aceste lucrări. Ar mai rămâne o bucățică de teren arabil la Breaza și ulterior să ne apucăm și de fânețe.

Mai multe comune au accesat aceste lucrări cu fonduri prin ANCPI!

Da, așa este, eu am fost primul din județ care a semnat contractele, așa știu. În 2017 a fost primul program, dar am renunțat la el, când am văzut care sunt condițiile. Celor care aveau titluri de proprietate le făceam intabulări, CF, iar pentru celor care nu aveau titluri de proprietate făceam CF pe primărie. Ulterior, pentru fiecare parcelă trebuia să plătesc în plus și nu merita. S-a întâmplat acest lucru în alte localități și au intabulat pe primărie, iar acum e un scandal foarte mare. Am renunțat atunci la cel contract, însă ulterior s-a modificat și am aplicat din nou în 2017, toamna. În fiecare an, am aplicat și am obținut 160.000 lei. Prima dată, costurile erau mai mici pe parcelă, undeva la 60 lei, acum au ajuns la 110 lei parcela. Cu cât sunt parcele mai puține, putem face o suprafață mai mare. Dacă sunt parcele foarte multe, ne oprim la suprafețe mai mici.

În momentul de față aveți titluri și extrase CF pe care trebuie să le dați oamenilor?

Da, sunt și de acum 3 ani de zile. Oamenii au fost anunțați, dar sunt plecați din localitate, dar când vin, pot să le ridice.

Tot anul trecut, știm că ați depus câteva proiecte pentru a primi fonduri prin Programul „Anghel Saligny“!

Da, am depus, iar unul din proiecte este cel de canalizare. Pe noi însă ne încurcă numărul populației la acest proiect, pentru că întâietate au comunele cu peste 2000 de locuitori. Undeva, cu procent de creștere, dacă se va lua după statistica de azi, ne-am încadra. Dacă ne luăm după statistica din 2012, nu ne încadrăm. Eu am depus proiectul de canalizare și am mai depus pentru drumul de la Breaza. Au cerut completări de la absolut toți cei care au depus, dar noi nu am avut pentru că proiectele au fost în regulă. Drumul de la Breaza, doar pe extravilan , pentru că programul ne obligă să modernizăm drumul doar în momentul în care avem apă, canalizare, tot. Atunci, partea de intravilan am scos-o.

Vizavi de numărul populației din comună, un alt primar din Țara Făgărașului a făcut un apel către cetățenii care locuiesc în comună, dar au buletin de Făgăraș sau în altă parte!

Același apel îl fac și eu pentru că sunt mulți care au buletinele în Făgăraș, pentru că în tinerețe au stat la oraș, iar acum sunt la pensie și s-au retras la țară: Lisa, Breaza, Pojorta, dar în schimb efectiv domiciliul stabil îl au tot pe Făgăraș. Pe noi, ca o comunitate, ne afectează: și la bugete, și la proiecte, așa cum vă spuneam, la canalizare, dar ei nu își schimbă buletinul. Nu știu care e cauza. Le-am mai explicat și eu că e necesar dacă vrem să ne dezvoltăm.

Practic, dacă ați avea în comună peste 2000 de locuitori, ați avea prioritate în accesa fonduri?

Este o normă europeană din 2006 ,înainte să intrăm în comunitate: orașele și comunele cu peste 2000 de locuitori au întâietate la fonduri. Nu știu dacă e foarte ok norma aceasta, pentru că poate să fie o comună cu peste 2000 de locuitori, iar investiția să fie exagerat de mare și nu e eligibilă. Tot așa, poate să fie o comună, cum suntem noi, cu o populație de sub 2000 de locuitori, dar să fie eligibilă, profitabilă și funcțională o rețea de canalizare.

Ce populație avea Lisa la ultimul recensământ?

1740 de locuitori. Acum, după statistic, avem undeva la 1880.

La aceste proiecte, pe Anghel Saligny, așteptați răspuns de la Ministerul Dezvoltării?

Da, iar când vom intra la finanțare, ne vom apuca de obținut avize și vom aștepta semnarea contractului.

Deci până la deschiderea șantierelor mai e puțin de lucru, etape birocratice, peste care nu puteți sări!

Da, sunt destule, inclusiv procedura de licitație. Putem face o procedură de licitație cu clauze suspensive, adică în momentul când ai intrat la finanțare poți să faci și procedura de licitație, chiar dacă ești în faza de obținere avize. Dar să intrăm odată la finanțare…

Pentru anul acesta ați aprobat bugetul local?

Încă nu, în zilele următoare. Doar la finalul săptămânii trecute ne-au venit ultimele cote de fonduri pentru școală, după ele stăm de câteva săptămâni. Cred că o să facem ședința săptămâna aceasta. Un buget preconizat e afișat pe site-ul primăriei.

Cum e bugetul de anul acesta?

Cum spuneam mai devreme, 850.000 lei pentru că restul banilor vin cu destinație: pentru asistenți personali, etc.

Practic intră în bugetul local, dar au destinație precisă?

Da, au destinație precisă. Noi, din cei 850.000 lei , trebuie să plătim salarii, să plătim energie, tot ce aveam și ce rămâne…nu rămâne!

Chiar nu are cum să rămână, pentru că mergem pe funcționare, ne trebuie undeva la 200.000 lei pentru iluminatul public, de exemplu. Dacă pe mașina primăriei – și nu vorbim și de utilaje – am pus o sumă de 5000-6000 lei pe anul acesta. Într-adevăr, nu consumăm mult, facem economie, dar vă dați seama, la ce preț are combustibilul, cum o să ne descurcăm cu această sumă!?

În principiu, vă bazați pe câștigarea altor proiecte, pentru a demara lucrări importante.

100%. Din bugetul local în niciun caz, mai ales în situația noastră. Iar în situația noastră, în zonă, sunt poate peste 70% din primării. Nu ai societăți comerciale care să dea locuri de muncă, să iei venituri pe clădiri. Nu am mărit nici impozitele pe persoane fizice, de când sunt eu primar le-am menținut la același nivel, am înțeles că majoritatea primăriilor vor să le majoreze.

Tot anul trecut, prin GAL, ați obținut fonduri și ați achiziționat un tractor. Încercați să vă autogospodăriți?

Obligatoriu, pentru că nu avem bani să externalizăm un serviciu.

Ne-ați spus că pe utilaje lucrează oamenii din primărie, inclusiv primarul, viceprimarul.

Da, așa este, noi lucrăm: primar, viceprimar și băiatul de la ISU.

Nu aveți posibilitate să mai angajați pe cineva pentru a lucra pe aceste utilaje?

Nu. Avem lipsă pe toate compartimentele. Avem lipsă de personal la Taxe și Impozite, la Birou Contabilitate prevede 5 persoane, noi avem două.

Nu faceți angajări? Cum vă descurcați?

Încercăm să ne descurcăm, mai ales că avem și bugetul mic, încercăm să ne descurcăm. Până nu se supără un angajat, pentru că are prea mult de lucru…

Practic, au mai multe sarcini?

Da, sunt care au mai multe. Nu țin doar de un compartiment: țin de Taxe și Impozite, țin de Achiziții Publice, de închirieri.

Opinia publică vizavi de angajații unei primării este că nu fac nimic și iau salarii mari!

Așa cred mulți oameni, că sunt niște puturoși care iau banii degeaba, dar sincer aș vrea să vină cineva să vadă: sunt perioade destul lungi, cam 3 săptămâni din lună, când e nebunie totală!

De proiecte, atunci când vreți să aplicați, cine se ocupă?

Tot aceiași oameni. Adică eu, Asistența socială, Taxe și Impozite.

Nu ați luat firme de consultanță?

Nu. Luăm firme doar pentru procedurile de licitații, cele mari, acolo luăm într-adevăr consultanță externă, dar în rest, nu. Ne ocupăm noi, ne prinde noaptea prin primărie, făcând copii ale documentelor, ale proiectelor.

Aveți de gând să depuneți și alte proiecte anul acesta, pe fonduri europene?

Să vedem ce măsuri se deschid pe fonduri europene. Acum se deschide o măsură, pentru reabilitări de primării. Reabilitare înseamnă tot nou, dar nu avem cum să-l facem, pentru că unde să muți ditamai primăria, într-un birou sau două!?

Important este să fac cele două poduri de pe DC75 , sunt două poduri degradate. Am așteptat să votăm bugetul, după care să facem studiile de fezabilitate și să vedem dacă apare ceva care să cuprindă ș modernizare de poduri pe fonduri europene, să depunem.

Ați avut și căminul din Lisa depus pentru a obține fonduri europene?

Nu știu ce se întâmplă, pentru că proiectul fiind eligibil, dar nefinanțabil, ar trebui să intre. Dar dacă nu se schimbă normele, nicio șansă.

Tot anul trecut ați depus la APIA și pădurea. Au mai intrat niște bani în buget!

Da, undeva la 124.000 lei /an, timp de cinci ani.

Oamenii primesc lemne, aveți cantitatea suficientă?

Nu avem. Lemnele nu sunt suficiente. Noi primăria avem o suprafață de pădure destul de mică, undeva la 850 ha. Posibilități de exploatare nu sunt mari, dar sunt composesorate pe fiecare localitate: în Lisa sunt 3 composesorate, Pojorta-unul, Breaza, unul. Unele din ele stau destul de rău, fără posibilități de tăiere, membri sunt foarte mulți, pe deasupra sunt datorii la ocolul silvic și este destul de greu cu lemnul de foc. Unii din cetățeni așteaptă gazul. Am înțeles că se discută de programe pe gaz, dar undeva în 2024. Vedem ce va fi.

Ne-ați spus că e foarte scump să introduceți rețeaua!

Împărțiți 17 milioane la bugetul de 850.000/ an și rezultă 18 ani! Sau 17 milioane împărțiți la 560 de branșamente, cât ar mai fi de făcut? Rezultatul este suma care revine pe număr administrativ.

În concluzie, tot prin proiecte cu fonduri externe, dacă se deschide vreo finanțare?

Garantat. Doar așa vom reuși să introducem gazul în Breaza și o parte din Lisa, pentru că în Pojorta este realizată rețeaua, dar și o parte a Lisei.