Sfântul Ilie, cel care aduce ploaia și umblă pe cer într-un car de foc, sărbătorit astăzi
Creștin ortodocșii îl sărbătoresc pe 20 iulie pe Sfântul Ilie. Peste 142.000 de români îşi sărbătoresc onomastica astăzi.
Sfântul Ilie a trait in Regatul de Nord al lui Israel, in vremea domniei regelui Ahab. Sfantul Ilie a fost fiul preotului Sovac din Tesvi (din neamul lui Aaron) si a trait cu mai bine de 800 de ani inainte de Hristos. Vechiul Testament istoriseste despre faptele lui minunate in cartile numite Regi. Este ales de Dumnezeu sa certe aspru pe regele Ahab si pe cei care-l urmau pe calea paganeasca a adorarii lui Baal.
Sfantul Ilie a fost hranit in chip minunat de corbi pe cand era retras la paraul Cherit si de un inger pe drumul spre Muntele Horeb; datorita rugaciunii sale, Dumnezeu opreste ploaia timp de trei ani si jumatate; inmulteste faina si uleiul vaduvei din Sarepta Sidonului si il invie pe fiul ei; a chemat foc din cer prin care a ars jertfa adusa de el lui Dumnezeu; a inlaturat cultul zeului Baal; l-a vazut pe Dumnezeu in isihie, (vantul linistit); a fost ridicat in carul de foc si s-a aratat la Schimbarea la Fata a Mantuitorului de pe muntele Tabor.
Sfantul Ilie este reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie in gura pesterii sale (hranit de corb), fie in carul de foc (in care a fost rapit la cer). Sfantul Ilie este socotit si protoparintele monahismului crestin.
Obiceiuri și tradiții
Sfântul Ilie este considerat cel care provoacă ploi torențiale însoțite de tunete, fulgere și grindină.
Conform tradiției populare, Ilie ar fi fost un mare păcătos, el ucigându-și părinții la sfatul Diavolului, însă a fost iertat de Dumnezeu.
În Ajunul Sfântului Ilie, fetele tinere trebuie să tăvălească în cânepă. Noaptea, ele vor visa cum le va fi soarta. Dacă vor visa cânepă verde, se vor căsători cu un bărbat tânar, iar dacă vor visa cânepă uscată, se vor căsători cu un bărbat în vârstă.
În noaptea de Sfântul Ilie, oamenii trebuie să se roage, iar Cerurile se deschid. În acest fel, dorințele oamenilor se vor îndeplini.
Din bătrâni, dimineața, trebuia să se culeagă plante de leac. Acestea, în special busuiocul, trebuiau duse la biserică și apoi li se dădea foc, iar cenușa putea fi folosită în scopuri terapeutice. Aceste plante de leac trebuie ținute și în casă pentru spor.
În popor, se spune că nu este bine să mănânci mere până la Sfântul Ilie. Abia în ziua sărbătorii merele trebuie duse la biserică pentru a fi sfințite. Se spunea în bătrâni că în acest fel merele devin mere de aur pe lumea cealalată.
În această zi se dau de pomană pentru cei adormiți mere abia culese din pom.
Și tot legat de mere se mai spune că acestea nu trebuie tăiate cu cuțitul în această zi. Altfel, va urma o săptămână plină de furtuni cu grindină.
Conform tradiției poluare, dacă plouă de Sfântul Ilie alunele vor seca, iar fructele din pomi vor face viermi.
În această zi se scoate mierea din stupi, dar cu mare grijă, pentru că, se spunea din bătrâni, că mierea furată în zile de sărbătoare mare e puternică pentru vrăji și farmece.
În unele zone din țară, dacă începe furtuna, oamenii înfig un pământ un toiag cu mâner de metal.
