Apel pentru salvarea unui monument istoric

Ţara noastră este una bogată în monumente istorice, fie că vorbim de monumente cu importanţă de interes naţional şi universal (categoria A) sau local (categoria B). Din punct de vedere al structurii lor, monumentele istorice sunt grupate în patru categorii, în funcţie de natura lor: I. Monumente de arheologie; II. Monumente de arhitectură; III. Monumente de for public; IV. Monumente memoriale şi funerare.    

La ultimul recensământ, în 2015, în judeţul Braşov figurau aproape 1.000 de monumente istorice, fie că vorbim de biserici cu vechime de câteva secole, case memoriale, castele şi cetăţi, cimitire, troiţe, statui, şcoli, ansambluri urbane sau fortificate, ş.a, lista lor putând fi consultată aici: https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-BV.pdf .

Dacă unele s-au conservat în stare destul de bună deşi au o vechime considerabilă, o bună parte dintre ele se află în paragină sau într-un stadiu accentuat de degradare, necesitând reparaţii de urgenţă. Din cauza depopulării, multe case şi biserici din mediul rural se distrug pe zi ce trece fără ca cineva să intervină. Comunitatea rămasă este prea săracă pentru a suporta astfel de intervenţii specifice, iar statul oferă anual o sumă mult prea mică în raport cu costurile pentru raparaţii şi întreţinere a monumentelor istorice, şi acesta doar celor care solicită ajutor şi dovedesc printr-o grămadă de documente situaţia.

Sit arheologic din neolitic şi necropolă tumulară din secolul II, la Calbor

Pe lista monumentelor istorice întocmită de Institutul Naţional al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii, în Calbor se regăsesc două monumente de arhitectură, unul de importanţă locală (Biserica “Sf. Nicolae”, 1802), şi unul de importanţă naţională (Biserica “Sf. Arhangheli”, de la 1732), un monument funerar/ memorial ridicat în cinstea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, un sit arheologic din epocile de fier şi neolitic, dar şi o necropolă tumulară romană, din secolul al II-lea.

 Biserica Sf. Nicolae necesită reparaţii capitale

Un caz destul de des întâlnit în satele din România este şi cel al Bisericii Sf. Ierarh Nicolae, din Calbor, comuna Beclean. Biserica este monument istoric de categoria B, şi a fost contruită între anii 1802-1806. Pentru a se menţine “în picioare” încă mulţi ani de acum, aceasta are nevoie de intervenţii de urgenţă cum ar fi: înlocuirea acoperişului, sistem de drenare a apei, reparaţii ale pereţilor atât interior cât şi exterior, înlocuirea podelelor, în mare parte putrezite.

Preotul făgărăşean ortodox Florin Popa a fost numit paroh al bisericii din satul Calbor la 1 aprilie 2019.

De atunci şi până în prezent, a reuşit să termine de ridicat casa parohială (lucrările au fost începute de preotul de dinainte, care făcea naveta pentru a veni la slujbe). De asemenea, a avut mai multe întâlniri cu consiliul parohial, în care s-a stabilit cam ce ar trebui făcut: “Vă expun planul nostru pe care l-am făcut cu consiliul parohial și cu sătenii: pentru anul acesta,  acoperişul şi ferestrele; Anul viitor, faţada bisericii şi interiorul bisericii- scos podinele vechi, putrezite, scos pământul, făcut sistem de drenaj, turnat beton și pusă podină nouă; Pentru anul 2023, să facem sisteme de drenaj în exterior, trotuare şi pavaje şi să pregătim Sfinţirea Bisericii”, explică preotul Florin Popa.

După ce a luat legătura cu mai multe persoane care se ocupă de astfel de lucrări sau care au firme cu materiale de construcţii, preotul spune că numai pentru avizele de contrucţie, materialele necesare înlocuirii acoperişului şi ferestrelor, suma se ridică la aproximativ 170.000 lei, fără plata muncitorilor. “Pentru acoperiş avem un deviz ce se ridică undeva la 100.000 lei. De la primărie, avem promis că vom primi lemnul de care este nevoie. Un calcul simplu făcut după dimensiunile acoperișului: doar țigla de cumpărat este 35.000 lei, la preţul care apare pe google. Avem nevoie de 15.000 ţigle raportat la suprafaţă. Am vorbit şi cu domnul Surdu de la Sâmbăta de Sus pentru ferestre. Sunt 8, şi ar ieşi undeva la 3.000 lei pe bucată. Am început procedurile de obţinere a avizului de la Direcția de Cultură, pentru că este monument istoric. Acolo o să mă coste avizul undeva la 7.000 – 8.000 lei. Manopera echipei de lucru, o să fie și ea, încă nu mi a spus suma finală dar am discutat în prealabil. Probabil va costa cât sunt şi materialele că aşa se merge. Plus că este şi înălțime mare, este risc. Voi face o cerere de finanţare şi la Arhiepiscopie zilele viitoare, o să ne primim ceva dar nu foarte mult, poate pe la 5.000 lei”, mai spune preotul.

Primarul comunei Beclean spune că primăria va acorda lemnul necesar pentru aceste reparații. De asemenea, edilul spune că și de la Consiliul Județean vor fi acordate  și în acest an sume pentru locașurile de cult.

Cei care vor sa ajute la realizarea acestui proiect, pot lua legătura cu părintele paroh prin intermediul https://www.facebook.com/florinelpopa21 sau la tel. 0766 288 418. De asemenea pot depune direct bani in contul parohiei:

PAROHIA ORTODOXA ROMANA CALBOR, IBAN cont: RO75RNCB0472140237340001, in RON, Banca Comerciala Romana S.A., Cod SWIFT:RNCBROBU

Scădere drastică a populaţiei de la 5.000 la 200 de persoane

Dacă la înfiinţarea Calborului existau undeva la 5000 de persoane, în 1733 erau aproximativ 830. Conform celor mai recente date ale INS Braşov, în 2002 la Calbor aveau domiciliul 245 de persoane, iar în 2011 erau 296 de locuitori. În prezent, conform spuselor preotului, mai locuiesc aici undeva sub 200 de persoane. Majoritatea populaţiei este îmbătrânită şi are o situaţie financiară modestă. Cu toate acestea, oamenii sunt foarte bucuroşi că preotul vrea să îi ajute să salveze biserica pe care o ştiu de când s-au născut şi care este sufletul comunităţii. Pentru aceasta, este însă nevoie de multe documente care trebuie întocmite, de drumuri pe la Primărie şi alte instituţii ale statului, care ar putea contribui cu fonduri pentru reabilitare. De la Institutul Naţional al Patrimoniului se pot primi fonduri, în limita a 140.000 lei pentru reabilitări de urgenţă a unor monumente, dar asta după ce dosarul este aprobat. „În momentul în care se lansează apelul pe proiecte finanţate prin “timbrul monumentelor istorice”, pentru reconstrucţie/ reabilitare clădire monument istoric, există un termen în care se pot depune documentele care apar pe site, şi în funcţie de urgenţa lucrărilor şi de proiectele trimise, se pot primi fonduri prin direcţia de cultură. Momentan s-a închis apelul pentru anul acesta. Este posibil ca în toamnă târziu, sau undeva prin ianuarie să fie lansat un nou apel, urmând ca în februarie să fie alese monumentele pentru care se vor primi fonduri şi să se organizeze licitaţia firmelor câştigatoare, iar undeva din martie, când se încălzeşte afară să şi înceapă lucrările. Pentru ca proiectul să fie eligibil el trebuie realizat de către un arhitect sau un proiectant abilitat de Ministerul Culturii. Recomandăm să se lucreze la astfel de proiecte cu architecţi şi proiectanţi din cadrul Consiliilor Judeţene, care cunosc mai bine situaţia. Informaţii suplimentare se găsesc pe site, la Ghidul Solicitantului INP, unde se fac actualizări în momentul în care avem fonduri disponibile”, au spus reprezentanţii Institutului Naţional al Patrimoniului, contactaţi telefonic.

 

Deşi vorbim de o populaţie mică la număr, îmbătrânită şi cu venituri modeste, calborenii au venit cu propunerea ca până la sfinţirea bisericii, undeva în 2023, fiecare număr de casă să dea câte 100 lei /lună pentru repararea bisericii. “După cum spunea un domn din sat când am vorbit despre refacerea bisericii, noi nu putem să facem altă biserică, dar măcar să lăsăm generațiilor viitoare ceea ce am primit și noi! Pentru cei care își doresc și ei acest lucru, dacă veniți la Calbor o să vedeți exact cum arată biserica, în poze nu se vede exact ceea ce se vede la faţa locului. Anul acesta, împreună cu locuitorii satului Calbor, am decis să pornim la un drum de jertfă pentru Biserica Lui Hristos, şi anume renovarea Bisericii Sf. Ierarh Nicolae, care este într-o stare avansată de degradare. Biserica este şi monument istoric, şi pentru renovare avem nevoie şi de avizul de la Direcția Județeană de Cultură. Costurile pentru renovare sunt foarte mari, dar suntem convinşi că, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al dumneavoastră vom putea duce la bun sfârşit această mare lucrare. Să ne aducem aminte din Sfânta Scriptură ce mult înseamnă banul văduvei, că orice ban oferit cu drag, Dumnezeu îl rânduiește acolo unde este nevoie el. Știm cu toţii că pentru această mare lucrare avem nevoie de rugăciune și după aceea de ajutor material, dar haideți împreună să reconstruim această biserică, iar Mântuitorul nostru Iisus Hristos să dăruiască sănătate tuturor celor care vom lucra și vom contribui la aceasta. Dumnezeu să vă dăruiască sănătate şi să vă binecuvânteze!” este apelul preotului către cei care vor să îi fie alături.

Scurt istoric:

Calbor (în dialectul săsesc “Kaltbrannen”, în germană “Kaltbrunnen“/ „Kaltenbrunnen“, în maghiară “Kálbor”) este un sat din comuna Beclean, judeţul Braşov, Transilvania, România. Prima menţiune documentară este din anul 1488^.

În anul 1733, când episcopul unit cu Roma, Inocenţiu Micu-Klein a decis organizarea unui recensământ în Ardeal, în localitatea Calbor, trăiau 166 de familii, adică vreo 830 de suflete. În acel an în Calbor  erau înregistraţi trei preoţi: Vaszilie (Vasile), Zaharie, greco-catolici şi Mojszi, ortodox.^.

În localitate funcţiona o biserică, iar de pe fâneţele parohiei se strângeau câte 6 care de fân, anual.

Denumirea satului: Kálbor, precum şi numele preoţilor erau redate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripţiunii (recensământului) erau destinate unei comisii formate în majoritate de unguri.

Biserica Sf. Nicolae

Biserica a fost construită în anul 1802 din cărămidă, pe fundaţie de piatră, înlocuind, conform tradiţiei orale, o biserică de lemn. Treptele din turn şi uşa principală sculptată de la intrarea în biserică au fost realizate din lemn de stejar masiv de Ioan Moise, goşmanul bisericii. Pictura din naos a fost realizată de Sava zugravul din Făgăraş, în anul 1813. Pictura din altar a fost realizată de alt pictor, care se semnează desupra uşilor împărăteşti: Petru zugravu. În pronaos este pictat doar peretele despărţitor, în anul 1825, probabil de acelaşi pictor care a pictat şi altarul. Biserica a fost reparată în anii 1934, 1936, 1970.

(Alina Popescu)