Pr. Arsenie Boca: „Vreau să schimb lacrimile voastre în bucurie“
EXTRASE din volumul „Vreau sa schimb lacrimile voastre in bucurie. Antologie de cuvinte duhovnicești ale Părintelui Arsenie Boca”, apărut la Editura Agaton, Făgăraș, 2014. Mai mult, in linkul: https://www.agaton.ro/produs/2468/vreau-sa-schimb-lacrimile-voastre-in-bucurie
BÂRFĂ
v Sunt unii care cred că a nu mânca carne, şi cele asemenea, ar fi tocmai de ajuns ca să se cheme că ai postit. Nu mănânci carne de porc, dar carne de om mănânci: clevetind, muşcând cu gura, osândind cu vorba şi ucigând cu gândul. (CV, p. 42)
v Să fugim de vorbirea de rău, de acest păcat atât de amar. Nu învinui pe nimeni, ci zi: „Dumnezeu ne ştie pe fiecare”. A judeca este o ruşinoasă răpire a vredniciei dumnezeieşti. (MD, p. 106)
v Nu da urechea ta limbii celui ce defaimă, nici limba ta să nu fie iubitoare de ponegrire, ascultând sau grăind cu plăcere cele rele împotriva aproapelui, ca să nu cazi din dragostea dumnezeiască şi să te afli străin de viaţa veşnică. (LD, p. 71)
v Închide-i gura celui ce bârfeşte la urechile tale, ca să nu săvârşeşti păcat îndoit împreună cu acela; pe tine obişnuindu-te cu patima pierzătoare, iar pe acela neoprindu-l de a flecări împotriva aproapelui. (LD, p. 71)
v Când cineva începe să clevetească pe fratele său de faţă cu tine, arată-te posomorât la faţă. Dacă faci aşa, te păzeşti de clevetiri şi în faţa lui Dumnezeu, şi a clevetitorului. (LD, p. 45)
v În ziua în care deschizi gura ta ca să acuzi pe cineva, socoteşte-te mort în faţa lui Dumnezeu şi faptele tale zadarnice, chiar dacă ţi-ar părea că ai avut dreptate, căci… ca să te zideşti te-a îndemnat gândul să vorbeşti? (LD, p. 45)
BEŢIE, ALCOOLISM
v Care a sfârşit bine dintre beţivii care n-au vrut nicidecum să se lase de patima lor? (CÎ, p. 179)
v Fumatul, beţia, desfrâul, sau patimile sinuciderii. S-a observat la beţivi o degradare biologică şi o deteriorare a sănătăţii, care isprăveşte cu ciroza hepatică; dar şi cu o degradare socială. Prietenii lor încep să fie declasaţii. (OHI, p. 259)
v Ai ajuns robul băuturii de necaz, din necumpătare, din patimi? O… nu ştii că beţia e culcuşul satanei în sufletul ameţit? N-ai văzut că unde-s bălăriile se ascund şerpii şi viperele? Dar, oare, în bălăriile beţiei (tulburarea sângelui şi a creierului) nu se îngrămădesc şerpii patimilor – murdăria trupească şi sufletească: vorbe josnice şi glume necontrolate, înjurături, desfrâu şi altele? Adu-ţi aminte că Sfântul Pavel scrie corintenilor că nici curvarii, nici furii, nici nesăţioşii de averi, nici beţivii, nici cei răi de gură nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Mântuitorul nostru voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi să vină la cunoştinţa adevărului – nu întârzia. (GSD)
v Beţia e mare pacoste care se înscrie genetic în patrimoniul ereditar şi duce treptat, dar sigur, la degenerarea omului din neam în neam, duce la degenerarea neamului. (OHI, p. 256)
v Printre urmările endocrine ale beţiei bunicilor, pe lângă defecţiuni – insuficienţe mintale – în sistemul nervos (nepoţii nu pot învăţa), mai apare şi sterilitatea naturală în nepoate. Alte nepoate – după gradul de beţivitate al unuia dintre cei 4 bunici – fac avorturi spontane. (OHI, p. 471)
v Alcoolismul antrenează urmări şi în urmaşi. Fie în prima generaţie, dar sigur în a doua generaţie, nepoţii, se nasc cu predispoziţie spre tot felul de boli ale sistemului nervos. Unele apar foarte devreme, altele mai târziu. A avea aşa urmaşi însemnează că ai ucis toţi urmaşii tăi. Cum vei scăpa de răspundere? (OHI, p. 259)
v Dacă prea din tinereţe se dedau flăcăii la must, se întâmplă că ajung neroditori. Glandele lor genezice se vor atrofia şi vor produce nişte celule incapabile de rodire. Se apără şi firea pe cât poate: nu ia în spate orice i se-ncarcă. Chiar dacă se dau la vin mai târziu şi încă nu scapă de pedepse. Aşa de pildă, cercetătorii în chestiune au găsit forme monstruoase de spermatozoizi, având ba două capete, ba două cozi, ba alte forme, efecte ale beţiei (Dr. Rene Jeannel, Curs de biologie generală, Cluj, 1930, Ed. Universităţii). Beţia îşi înscrie urmările până şi în celula genezică, mică de 60 de miimi dintr-un milimetru. (CÎ, p. 247)
v Sfârşitul beţivului e sau în şanţ sau în casa de nebuni; iar sufletul în iad încă de aici. Urmaşii lui – nu mai zic nimic, mila mă opreşte. (CÎ, p. 247)
v Se îmbată mama o dată [în timpul sarcinii], copilul se va îmbăta toată viaţa – mai ales beţia are şi suport ereditar. (CÎ, p. 272)
v Dărâmarea cea mai cumplită vine din patima beţiei. Otrava băuturii, pe lângă amorţirea şi arderea tuturor nervilor, îi strică şi sămânţa toată într-un chip nemaivăzut, după cum mărturiseşte ştiinţa. Iar dacă cineva cheamă copiii la viaţă în starea aceasta, peste bietul copil atârnă necaz mare, necaz greu, boala îndrăcirii. Căci oriunde este o dărâmătură mai mare, vine şi puterea rea, diavolul, ca la o ispravă a sa, arătându-se prin chinuirea ce o face copilului nevinovat. (RC, p. 19)
BINELE CASEI
v Toţi cei ce vreţi să se coboare mila lui Dumnezeu peste casa voastră şi peste ostenelile mâinilor voastre, curăţiţi-vă sufletele voastre cu rugăciuni, cu spovedanie curată şi cu post. Şi veţi vedea cum are să vină mila lui Dumnezeu şi ocrotirea lui Dumnezeu asupra ta şi asupra a tot lucrul mâinilor tale. (RÎ, p. 81)
v Să vă pocăiţi şi să nu mai păcătuiţi. Să alergaţi la spovedanie curată şi la Sfânta Împărtăşanie, căci altfel nu vine ocrotirea lui Dumnezeu asupra voastră şi asupra avutului vostru. Nu uitaţi însă, că postul este poarta, iar patrafirul este uşa. Iar, cu acestea, vine ocrotirea vie a lui Dumnezeu, fără de care nu putem face nimic, «Mărturisi-voi Domnului fărădelegea mea şi îndată a ridicat pedeapsa păcatului meu» (Psalm 31). Asupra noastră atârnă pedeapsa păcatului şi urmează să-l ispăşim şi să-l scoatem din obicei. «De aceea, toată sluga să se roage la vreme, chiar potop de ar veni, să nu-l poată potopi». Vedeţi cum trebuie să vă fie aşezământul minţii, inimii şi trupului vostru, curăţite, căci Dumnezeu nu păzeşte trup spurcat, inimă şi minte cu vicleşug, iar dacă ne îndreptăm, zilele se înseninează şi ne vom bucura. (OSG, p. 51).
sursa foto: www.agaton.ro, Biserica Brâncoveneasca Sf. Nicolae Făgăraș
