„Indiferent care este proiectul, că vorbim de spital sau microregiune, faptul că lucrurile merg în direcția corectă mă motivează. Fiecare reușită îmi dă puterea să merg mai departe. “

Sunteți candidat independent la funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov. Printre făgărășeni sunteți cunoscută prin prisma implicării la nivel local și în special la spital. Înainte însă să ne povestiți despre proiectele de la spital, vreau să spuneți câteva cuvinte despre dumneavoastră!

Sunt mama unui copil, elev în clasa a XII–a la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov. Sunt de profesie jurist, doctor în informații și securitate națională. Am absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București și am obținut titlul de doctor la Universitatea de Apărare Carol I din București, cu teza „Dezvoltarea locală și impactul asupra percepției cetățenilor privind securitatea națională. Studiu de caz pentru Județul Brașov”. Activez în administrație publică în Județul Brașov de peste 10 ani.

Ce v-a determinat să intrați în cursa pentru această funcție și de ce independent?

În momentul în care spitalul din Făgăraș a fost pus pe lista spitalelor suport Covid 19 am fost revoltată. Cunoscând în detaliu procedurile, legal neputându-se face desemnarea ca spital suport Covid 19, am concluzionat că acea decizie a fost strict politică, venită din partea lui Adrian Veștea, actualul președinte al Consiliului Județean. Dacă vrem să producem o schimbare, o trecere către corectitudine, trebuie să ne implicăm. Cum altcumva dacă nu prin Consiliul Județean? În calitate de independent este mult mai mult de muncă într-o campanile, dar în schimb nu vei avea presiunea politică de a face compromisuri pentru partidul din care faci parte. În jurul unui independent poți coagula toate forțele politice din județ fără a face compromisuri. Prin proiecte putem să fim o singură voce, ceea ce îmi și doresc.

Ce vă recomandă pentru această funcție?

Pe lângă proiectul Microregiunii Țara Făgărașului și investițiile de la spitalul Municipal Făgăraș, am avut oportunitatea de a fi vicepreședinte și președinte interimar al Consiliului Județean Brașov. Spun oportunitate deoarece am reușit ca în cele câteva luni să am câteva realizări. Una din cele mai importante este depolitizarea administrațiilor spitalelor din subordinea CJBV, dar și demararea multor proiecte de reabilitare, dotare și modernizare a acestora. Nu mai vorbesc de derularea procedurilor legale și transformarea Spitalului de Pneumoftiziologie, a Spitalului de Boli Infecțioase și a Spitalului de Psihiatrie și Neurologie în spitale clinic.

Acum, vreau să discutăm despre implicarea dvs. în proiectele comunității făgărășene. Cum ați găsit spitalul din Făgăraș în momentul când ați fost numită președinte al Consiliului de Administrație al unității medicale? Ce obiective v-ați propus atunci când ați ajuns pe această funcție și ce ați reușit să realizați până acum?

Obiectivul a fost întotdeauna sănătatea oamenilor. Avem nevoie de o comunitate sănătoasă. La întrebarea ce am realizat, vă enumăr proiectele realizate sau în curs de implementare: aducerea unui computer tomograf în 3 luni la spital, în condițiile în care pe o rază de 80 de km nu există un asemenea echipament medical; realizarea unui excedent bugetar de aproximativ 2 milioane de lei în 3 luni de la preluarea funcției de președinte al CA al spitalului, preluat cu o pierdere de aproximativ 1 milion de lei; introducerea spitalului în Programul Național de Terapie Intensivă, acesta fiind singurul spital municipal din cele 102 din țară care se află în acest program al Ministerului Sănătății; reabilitarea și mutarea Secției de Pediatrie a Spitalului în colaborare cu Primăria Municipiului Făgăraș; reabilitarea și dotarea Ambulatorului Integrat al Spitalului cu fonduri europene în valoare de 2.300.000 euro; realizarea celei mai moderne săli de operație cu flux laminar din județul Brașov; dotarea laboratorului spitalului cu echipamente moderne; achiziționarea a doi roboți cu raze UV pentru combaterea infecțiilor nosocomiale; inițierea procedurii de dotare a întregului bloc operator cu flux laminar; inițierea proiectului de extindere si modernizare a Centrului de Dializă a spitalului, singurul centru de dializă de stat din județul Brașov, echiparea cu aparatură modernă în scopul readucerii tuturor celor care fac această terapie la Făgăraș și care până acum mergeau în centrele private din Brașov; achiziționarea a două mașini de transport pacienți pentru pacienții de la dializă; inițierea procedurii de transformare a Spitalului Municipal Făgăraș în spital de urgență. Din punct de vedere al actului medical, acesta s-a îmbunătățit odată cu aceste schimbări, dar mai ales a faptului că echipa medicală și personalul non medical au înțeles că suntem pe drumul cel bun. Aceste schimbări nu se pot realiza peste noapte.

Cum am găsit spitalul? Fără cele de mai sus!

Ce proiecte viitoare aveți pentru spitalul din Făgăraș?

Prioritatea este transformarea spitalului Municipal Făgăraș în Spital Municipal de Urgență. Asta înseamnă că vom avea secții pe diferite specializări, putând oferi asistență medicală oricărui pacient din Țara Făgărașului fără ca cetățenii să mai fie nevoiți să se deplaseze la Brașov sau Sibiu.

Ne aflăm într-o situație deosebită, cea privind pandemia de coronavirus. Cum a fost gestionată această situație la nivelul spitalului din Făgăraș? Credeți că, prin măsurile luate, populația Făgărașului a fost mai protejată?   

În primul rând, din punct de vedere administrativ am făcut tot ce a stat în puterea noastră. Vreau să mulțumesc personalului medical și non medical pentru modul în  care s-a mobilizat. Așa cum am mai spus, am avut o criză cu desemnarea Spitalului Municipal Făgăraș ca spital suport Covid19, desemnare pe care am evitat-o printr-o luptă mediatică și procedurală. Am amplasat corturile de testare la intrarea în spital, pentru a evita infectarea pacienților și personalului spitalului. Datorită implicării și donațiilor din partea societății civile, autorităților locale și diferitelor ONG-uri, am achiziționat paturi de terapie intensivă. Lumea trebuie să conștientizeze că purtarea măștii, igiena personală și distanța socială se dovedesc cele mai bune măsuri pentru a evita răspândirea coronavirusului.

Un proiect major, de fapt cel mai mare pe care l-a avut vreodată Țara Făgărașului, este cel privind Microregiunea Țara Făgărașului. Dumneavoastră sunteți coordonatorul acestui proiect important. În ce stadiu este acest proiect și vreau pe scurt să ne povestiți ce beneficii vor avea făgărășenii, localitățile Țării Făgărașului și nu numai, în urma acestui proiect major!

Prin acest program (Programul National Pilot de Descentralizare prin dezvoltarea teritorială integrată ITI), microregiunea va beneficia de asistență tehnică din fonduri europene pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare zonală. Vom beneficia si de un mecanism instituțional de decizie pentru dezvoltarea și finanțarea proiectelor din zonă. Fiecare comunitate membră în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Țara Făgărașului, va atrage fonduri europene în baza unui calcul procentual în raport cu suprafața și numărul de locuitori. În acest moment, avem garanția că în exercițiul 2021–2017, în Țara Făgărașului vor fi făcute investiții în valoare de aproximativ 2,5 miliarde euro. Banii vor fi investiți prin proiecte venite din partea UAT-urilor, dar și mediului privat. Concret, înseamnă investiții, locuri de muncă, creșterea nivelului de trai, oprirea migrării populației.

Ca să înțelegeți discrepanțele dintre zonele județului Brașov, fac referire aici la Țara Bârsei, zona Rupea și Țara Făgărașului, redau ce a spus doamna deputat Roxana Mânzatu: „Zona metropolitană Brașov a avut și continuă să aibă finanțare europeană dedicată, prin mecanisme favorabile marilor centre urbane. Dar pentru restul județului, rural și mic urban, preponderent montan (unde ne încadrăm și noi), în ciuda potențialului uriaș, nu au existat mecanisme de investiție specifice, localitățile fiind lăsate să concureze pentru fonduri într-o competiție inegală și ineficientă”.

Mesajul pe care l-am tot transmis în perioada precampaniei este că îmi doresc omogenizarea investițiilor în întreg județul. Împreună suntem județul Brașov și asta nu poate să nege nimeni.

 Dacă veți fi aleasă în funcția de președinte al CJ Brașov, care ar fi primele trei măsuri pe care le-ați lua din această funcție? Care sunt primele trei probleme majore cu care se confruntă județul Brașov?

Prima: sănătatea; am tot spus că susțin construcția unui spital regional, dar și construcția a 3 spitale modulare; al doua: finalizarea aeroportului Ghimbav-Brașov; a treia: demararea procedurilor de înființare a Microregiunii Rupea.

Problema majoră este lipsa de colaborare. Nu se discută decât din 4 în 4 ani, atunci când e nevoie de votul oamenilor. Dacă ar exista colaborare, atunci încă din primele zile de mandat al președintelui Consiliului Județean Brașov ar trebui să se așeze la o masă cu toate partidele politice, mediul academic, societatea civilă, mediul privat și ONG-urile și să se discute un plan de județ axat pe nevoile fiecărei zone și comunități. Dar, în lipsa colaborării și transparenței, situația este cea actuală.

 

Sunteți o persoană activă, foarte implicată și de asemenea aveți și o familie și un copil! Cum vă împărțiți timpul și cum reușiți să le faceți pe toate? Ce pasiuni aveti?

Încerc să formulez un răspuns simplu și cuprinzător: când ești implicat, reușita devine pasiune. Indiferent care este proiectul, că vorbim de spital sau microregiune, faptul că lucrurile merg în direcția corectă mă motivează. Fiecare reușită îmi dă puterea să merg mai departe.

Încerc să fiu prezentă în viața fiicei mele, să fiu un exemplu prin implicarea în educația ei și să petrec timp cu familia.

Vă rog să adresați cititorilor un cuvânt de încheiere!

Cu mare plăcere: Împreună suntem județul Brașov! Se poate prin implicare, colaborare și multă muncă!