„Când aleg un primar, oamenii nu îl aleg să se plângă toată ziua că nu are bani și nu poate face nimic. Lumea te alege și își pune încrederea în tine pentru a găsi soluții“

Unul din proiectele de anvergură din Țara Făgărașului și de o necesitate extrem de mare pentru locuitorii comunei Comăna este cel de construire a podului de peste Olt de la Crihalma, proiect care va fi finalizat în această primăvară, potrivit autorităților locale. Despre acesta, dar și despre alte lucrări importante în comuna Comăna, am stat de vorbă cu primarul comunei, Viorel Grusea.  

Cum a fost anul 2019 pentru comuna Comăna, din punct de vedere administrativ?

În primul rând, vă mulțumesc că ați venit la noi, la Comăna. Dacă stăm să facem un bilanț pentru anul 2019, nu pot spune că a fost cel mai bun an, dar nici cel mai rău. Am funcționat la parametrii, lucrurile au mers bine, dar după cum bine știți, avem în continuare lucrări la podul de peste râul Olt, dintre Comăna și Crihalma. Din acest punct de vedere am avut mici dificultăți, pentru că a fost foarte îngreunată intervenția serviciului de gospodărire comunală și a noastră peste Olt, centrul de comună fiind la Comăna de Jos, iar toate utilajele pe care le avem și cu care acționăm, sunt aici. Chiar și la deszăpezire am fost un pic deficitari, doar că nu am avut o iarnă grea. Cetățeanul din comună nu cunoaște toate problemele cu care se confruntă primăria; pe el îl afectează direct doar dacă are o problemă în fața curții sau nu îi arde becul la poartă, atunci vede, dar noi în fiecare zi trebuie să intervenim undeva. Se sparge o țeavă, se strică ceva și ne era foarte greu din acest punct de vedere. Același lucrul s-a întâmplat și în 2018 și în 2019, ne-a fost foarte greu să intervenim în situațiile de urgență din cauza lipsei podului. Acum, în tot răul este un bine și mulțumim lui Dumnezeu că stadiul lucrărilor de la pod este foarte înaintat și cred că în primăvară se va da drumul la circulație.

S-a mai lucrat în această perioadă de iarnă?

Da, s-a lucrat și acum se lucrează. Muncitorii au avut o pauză cât au ținut sărbătorile de iarnă, iar pe 10 ianuarie au venit înapoi la Crihalma, pentru că acolo sunt campați, acolo e organizarea de șantier. Chiar ieri am vorbit cu directorul de șantier și două treimi din pod sunt finalizate. Deja s-a turnat placa de beton, a mai rămas la mijloc, mijlocul se va turna miercuri, după care toată structura podului va fi finalizată, urmând să se unească rampele de suit pe pod și când vremea va permite, se va turna asfaltul. Din câte îmi spunea directorul de șantier, cam în aprilie-începutul lui mai, se va da drumul la circulație și se va mai lucra doar la întărirea malurilor cu gabioane, adică plasele de sârmă în care se bagă bolovani, ca să nu se rupă malurile înainte și în aval, în cazul în care vor mai fi inundații.

Este o lucrare mare pentru comună și foarte necesară!

Vă pot spune că, deși din acest punct de vedere am fost deficitari, ne-am continuat toate lucrările de gospodărie comunală și de infrastructură. Anul trecut, de exemplu, am făcut o reparație capitală la iluminatul public, prin înlocuirea tuturor lămpilor. Absolut toate satele au lămpi economice, cu LED. Am pus lămpi pe fiecare stâlp, avem lumină foarte bună și dacă până acum plăteam undeva la 6000- 7000 de lei pe lună, ca și instituție, acum plătim sub 2000 de lei. Facem o economie de aproape 5000 de lei pe lună, ceea ce, pentru o primărie cu un buget destul de mic, nu e puțin lucru!

Cu ce bani ați făcut această investiție?

Această investiție a fost făcută pe un program în care costul total a fost de 250 de mii de lei, plus TVA, dar banii o să-i plătim doar prin economia pe care o facem. Efectiv, noi nu am luat alți bani de la buget. Am făcut un calcul cât se consuma pe un an întreg, s-a făcut o medie și se plătește eșalonat, în fiecare lună, doar din economiile pe care le facem la factură. Deci, după 5 ani de zile, când se va amortiza, efectiv primăria nu a făcut nici un efort financiar de la bugetul local, avem și un iluminat din punct de vedere al calității mult mai bun și factura este mult mai mică. Spun că este un lucru bun. Am mai continuat cu rigole, cu trotuare. Acum avem prins, pe planul de achiziții și în 2020 să continuăm cu lucrările.

Lucrările acestea le faceți cu oamenii din sat, prin firma primăriei!

Majoritatea au fost făcute cu societatea pe care o avem, pentru că pe o parte, am creat locuri de muncă în comună și pe de altă parte este mult mai ușor să intervii cu oamenii tăi, ei cunosc foarte bine problemele, avem un administrator foarte bun și sunt lucrări de urgență.

Ați reușit să faceți rigole, trotuare, podețe în toată comuna! Cât la sută din comună ați reușit să lucrați?

Cam 90% sunt realizate aceste lucrări. Arterele principale toate sunt făcute. Aici în Comăna de Jos, am întâmpinat o mică problemă, chiar în centru și chiar zilele trecute am vorbit cu cei de la Drumuri naționale. Nu am putut interveni la intrare în Comăna de Jos, dinspre Cuciulata, pentru că îmi trebuie o grămadă de avize de la drumurile naționale. Atunci când s-a reparat drumul Șercaia-Hoghiz, l-au clasat de la drum județean, la drum național. Nu că nu am găsit înțelegere, dar trebuie mai multe hârtii. Până la urmă, trotuarul este al comunității, rigola ține de construcția drumului, trebuie să o facă drumurile naționale, dar am zis că măcar trotuarele să le facem. Trebuie însă să ne corelăm foarte bine cu proiectul lor, să corespundă cotele și din cauza asta termenele s-au lungit. Și anul acesta, am prins în proiectul de buget, pentru că încă nu avem încă întocmit bugetul, să continuăm cu trotuare, cu rigole. De ce punem foarte mare accent pe rigole?  Poate unora li s-ar părea nu foarte important, dar să stiți că, aici la noi este foarte importantă rigola. Pe o parte, rigola ajută la stabilitatea drumului, adică apa se duce în drumul ei, nu se bagă pe sub asfalt, nu sapă pe sub el, deci, o dată este foarte bună pentru a menține drumul consolidat și în parametrii în care a fost executat și pe de altă parte, nu îi intră apa în curtea omului sau invers, când omului îi plouă în curte, apa are cădere și se scurge în rigolă. Foarte multă lume spune: când o să ne amortizăm banii pentru asfaltare sau pentru o investiție la apă? Primăria nu este o societate comercială, care are nevoie de profit. Amortizarea se face în 20-30 de ani ca și valoare, dar noi de fapt suntem aici pentru a veni în sprijinul oamenilor și de a încerca să le creăm un stil de viată mai bun, mai civilizat, conform anilor în care trăim. Dacă asfaltarea unei străzi costă 10 miliarde de lei, probabil că, amortismentul acela nu se va face niciodată. O dată ai investiția, trebuie executată bine, ca să  dureze și avantajul este traiul cetățeanului.

Ați achiziționat utilaje prin GAL, cu care vă gospodăriți în comună!

Da, asta am căutat să facem, din 2008, de când sunt primarul comunei Comăna. Aveam două variante: ori să caut justificări și să le spun oamenilor că nu sunt bani și nu avem cu ce face, ori oamenii când aleg un primar nu îl aleg să se plângă toată ziua că nu are bani și nu poate face nimic. Lumea te alege și își pune încrederea în tine pentru a găsi soluții. Văzând că bani nu prea sunt, am zis să încercăm să facem în așa fel încât lucrările de gospodărie, în principal, să le facem noi. Să îi dai un serviciu de salubritate omului, să-i livrezi apă curentă, curățenie, să faci asfalt, un trotuar, deci toate lucrările acestea să le facem noi. Atunci, am zis că mare parte dintre ele le putem face și noi. Pe lângă personal, pe lângă oamenii care lucrează efectiv, trebuie să ai și cu ce. Eu, când am venit aici, aveam o singura Wolă, de prin anii 1950-1960, dar bună. După, am început și am făcut economii, am cumpărat buldoexcavator nou, lamă de zăpadă, acestea toate din venituri proprii, am cumpărat freză de tăiat iarba, freză de curățat pășunea, avem un autogreder, avem două tractoare cu remorci, o autoutilitară și pentru persoane și marfă, pentru că de foarte multe ori trebuia să intervenim în pășune și duceam oamenii cu tractorul și făceam două ore până în pășune, două lucrau și după două înapoi acasă. Așa facem zece minute și putem interveni mult mai ușor. Acum, pe Grupul de Acțiune Locală din care facem parte, Răsăritul Țării Făgărașului, am decis să ne mărim în continuare parcul auto. Am scris un proiect și am cumpărat o mătură de curățat asfaltul, după care am luat o sărăriță, care merge foarte bine și nu mai depindem de nimeni. Cineva mi-a spus să intervenim și la Ticuș. Așa este, vom interveni și la Ticuș, mai ales că este așezat pe deal și acolo chiar când este iarnă avem o problemă, dar ne-a fost foarte greu să ajungem acolo, ținând cont că nu avem podul peste Olt. Primăria nu a făcut niciun efort financiar, toată finanțarea a fost făcută prin GAL, prin fonduri europene, nu am dat bani pentru aceste utilaje. Am obținut bani prin cadrul GAL-ului. Ultimul utilaj achiziționat este o nacelă, este o mașină care nu are angrenare proprie, trebuie trasă cu tractorul, dar o ducem unde avem nevoie. Acum iluminatul public este în garanție, dar când va ieși din garanție, cât sunt lămpile de performante, la o vreme tot se mai arde un bec și era destul de costisitor să intervii. Venea un cetățean și spunea că nu îi mai merge becul de la poartă, s-a ars. Eu dacă sunam la o firmă de la Făgăraș sau Rupea, să vină să îmi schimbe becul era mai scumpă deplasarea, decât schimbarea becului! Dădeai bani degeaba și ca să faci cât de cât o chestie profitabilă, trebuia să aștepți să se mai ardă câteva becuri, ca să merite să îi dai banii firmei, ceea ce nu este normal. Și atunci am luat și acest utilaj, acesta se ridică până la 12 metri. S-a ars becul la poartă, ai luat-o, te-ai dus, avem un electrician care este autorizat să facă lucrurile acestea, schimbă becul și omul este mulțumit și noi facem treaba aceasta mai ușor.

Deci, în concluzie, majoritatea lucrărilor sunt efectuate de primărie!

Da! Ce nu putem face noi este să ridicăm o clădire de jos până sus, nu că nu am putea să o construim, dar nu suntem autorizați să facem treaba asta. La fel, nu putem să turnăm asfalt, dar în rest toate lucrările pe care trebuie să le facem, cele de care are nevoie comunitatea, le putem face fără nici o problemă. Sunt trei mari avantaje: intervenție mult mai rapidă, mult mai ieftină și mai bună.

Mai avem un proiect, tot prin cadrul GAL-ului, am înscris un proiect pentru achiziționare de costume populare. În fiecare sat avem câțiva oameni inimoși, care se ocupă de comunitatea respectivă, pentru a-i învăța dansul popular din satul respectiv, strigăturile, obiceiurile, pentru că fiecare bordei este cu alt obicei. După cum bine știți, Crihalma și Ticușu Nou sunt pe malul drept al Oltului, iar Comana de Jos și cea de Sus, pe malul stâng. De sărbătorile de iarnă, la Crihalma și Ticuș, se spune ceata de feciori, iar la Comana de Jos și cea de Sus, se spune turcă. Turca din Comăna de Sus diferă total față de cea din Comăna de Jos. La fel și ceata de feciori din Crihalma diferă de cea din Ticușu Nou. Până la urmă, aceste lucruri trebuie păstrate exact așa cum sunt și duse mai departe. La noi, s-au păstrat aceste costume populare, în gospodăriile oamenilor, dar am vrut să facem acest proiect pentru a avea și la Primăria Comăna costume. De exemplu, când mergem la festivaluri, că mergem la foarte multe, nu vrem să facem armată din ansamblul respectiv, dar vrem cât de cât să aibă o linie comună. Am scris în proiect pentru fiecare sat, să se execute costumele populare exact cum sunt în satul respectiv. Deci, luăm modelul din cufărul bunicii și îl ducem acolo, iar cel care va câștiga licitația să îl facă exact cum este acolo.

Este câștigat proiectul?

Da! Încă nu am făcut achiziția lucrărilor, pentru că nu avem întocmit bugetul local. Știți cum e, noi cu banii noștri facem achiziția și plătim, după care GAL-ul ne dă banii înapoi. Neavând încă bugetul pe anul 2020, nu putem să facem achiziția.

Deci practic va fi un rând de costume pentru fiecare localitate!

Da, dar am făcut un rând de haine de vară și unul de iarnă. Am făcut câte 20 de bucăți și pentru femei și pentru bărbați. Avem în fiecare sat câte un ansamblu, oameni inimoși care se ocupă și își fac treaba foarte bine și ne mândrim cu ei. Sunt destul de scumpe costumele. Un lucru bun întotdeauna costă. O să facem pe mărimi diferite, când mergem la un spectacol să avem o linie.

Un alt proiect despre care mi-ați vorbit, este cel de realizare la Ticușu Nou și Comăna de Sus a rețelei de gaz!

La Comăna de Jos și la Crihalma avem încă din 1997-2000, atunci s-a introdus gazul, cu banii oamenilor. Avem inclusiv SRM , stația, care distribuie din magistrală, o ramifică pe cele două sate; a fost calibrată în proiectul acela pentru a putea face fată tuturor celor patru sate. De ce nu am făcut această extindere, din 2000 și până acum? Pentru că, pe de-o parte, era foarte costisitoare, pe de altă parte, a fost destul de greu la momentele acelea, să îi convingem pe oameni că ar fi bun și gazul. Era foarte scumpă extinderea de rețea și legislația foarte proastă. Comunitatea trebuia să investească o grămadă de bani pentru extinderea de rețea, după care erai obligat, dacă voiai să ai gaz pe țeavă, să o predai distribuitorului de gaz. Normal ar fi trebuit ca statul, prin Ministerul Dezvoltării sau prin capacitățile lui, să ajute, să finanțeze aceste lucrări, după care Distrigaz să le preia. Nu mi se pare normal ca noi, comunitatea, să plătim toată investiția, după care operatorul de gaz să ia banii. Vrei să ai clienți, vrei să ai consumatori? Investește tu! Am zis să mai stăm un pic, că până la urmă se va reglementa și treaba aceasta și uite că acum ușor-ușor, s-a rezolvat această problemă. Vor fi 500 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, pentru perioada 2021-2027, în care aproape că suntem obligați de Uniunea Europeană să extindem rețelele de gaze. Este și proiectul BRUA, adică o conductă foarte mare, magistrală la care sunt parteneri Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Această conductă trece și pe la noi și au zis: voi vreți să va alimentați, să luați gaz, dar unde îl dați, unde îl distribuiți? Că voi aveți doar 30% din suprafața României acoperită cu rețele de gaze! Și atunci, în al 12-lea ceas, s-au convins și ai noștri că trebuie să se meargă și pe acest palier și să finanțeze aceste lucrări de extindere de rețele de gaze naturale. Noi mai avem un pic și într-o lună finalizam studiul de fezabilitate pentru extinderea către Comăna de Sus și Ticușu Nou și cu siguranță vom primi finanțare pentru această lucrare. Probabil că într-un viitor nu foarte îndepărtat, poate chiar și anul acesta o să începem să facem această lucrare. Noi avem avantajul că avem stația aici, investiția poate nu va fi chiar atât de mare. Nu știm costurile, dar sunt foarte mari, de aceea erau peste capacitatea oamenilor și a administrației locale. Spuneam, în primul rând gazul, ca și introducerea gazelor în satele românești și nu doar în sate, este nu numai un semn de civilizație sau de comoditate, este o necesitate, nu prin prisma faptului că lemnele se găsesc mai greu acum și sunt destul de scumpe, dar un lucru important este că e mai ușor pentru oamenii în vârstă căror le este destul de greu să cumpere lemne, să le taie, să curețe cenușa.

Un alt proiect important, la care lucrați, este cel de captare a apei!

Noi ne-am prevăzut sumele în buget de anul trecut, exact pe vremea aceasta, înainte de întocmirea bugetului din 2019, am avut vreo 8 miliarde vechi, am zis că și dacă aș ști că nu mai facem nimic, trebuie să distribui bani aceștia pentru executarea acestei lucrări. Încă avem probleme când este secetă. Tot anul trecut, am stat cu banii în cont, pentru că a trebuit să umblăm foarte mult după hârtii, aprobări, avize. Am fost la București cu trei rânduri de documentații. Prima dată ne-am dus la SEGA Brașov și am zis nu avem apă suficientă, vrem să suplimentăm sursa de apă. Noi am mai făcut și două foraje, dar din păcate nu am găsit apă și am zis atunci că Valea Comănii se pretează să se facă o captare.  De la laboratorul SEGA, au trimis oameni care au analizat probe din vale și au spus că apa este curată, se pretează la a se executa această lucrare. Spre norocul nostru, apa fiind curată, avem nevoie de cea mai puțin costisitoare stație de potabilizare. Stația trebuie să fie formatată, exact cum am primit indicații de la DSP. Am contactat o firmă specializată din București, care lucrează cu tehnologie din Cehia și le-am arătat buletinul de analiză și ne-a spus ce este necesar ca să fie în regulă.  Ne-am dus apoi la Institutul Național de Hidrologie în București, ca să ne spună câtă apă avem voie să luăm din vale. Noi nu avem nevoie de apă foarte multă, pentru că, izvorul nostru are vreo 2,5 litri,iar  noi am cerut 5litri pe secundă, ceea ce însemna dublu față de cât avem. Nouă nu ne trebuie dublu, când este foarte secetă cam 70% acoperim din necesarul de apă și atunci, 5 litri era mai mult decât suficient. Au făcut socoteli și au zis că putem lua și 10 litri. Dar noi luăm doar când trebuie, nu risipim. A durat 4 -5 luni până ne-au dat acest rezultat, după care a trebuit să intabulăm poiana unde vrem să facem captarea, sus pe Valea Comănii. Conducta trebuie să meargă strict pe domeniul public și pe proprietatea comunei cu extras CF. Am zis dacă tot facem intabularea drumului pentru lucrarea aceasta, dacă am contactat un topometrist, să intabulăm toate drumurile din comună. Noi avem acum extras CF pe 95% din drumurile din comună, ceea ce ne poate ajuta în viitor și pentru a obține alte fonduri pentru că suntem proprietari. Am intabulat drumul, am intabulat terenul acolo unde vrem să punem stația. Acum toată documentația a trecut de Mediu, așteptăm să vedem ce zic și cei de la SEGA, certificatul de urbanism îl avem și autorizația de construcție o vom da noi, iar dacă vremea ne permite, ne vom apuca de executarea propriu -zisă a lucrării.

Noi avem apă, cel mai rău este în Comăna de Jos. Sursa pe care o aveam acum este în Comăna de Sus, avem apă 24 din 24, acolo doar dacă scade foarte tare debitul de apă, partea mai de sus a satului, are apă, dar mai puțină. Deci, acolo este tot timpul, asta zic, când este problemă. În Comăna de Jos se dă cu program, iar în Crihalma și Ticușu Nou avem altă sursă, printr-un puț de adâncime și acolo merge pompa 24 din 24 și cam jumătate de zi avem pe Crihalma și jumătate pe Ticușu Nou. Avem niște bazine foarte mari unde se înmagazinează, deci cele mai mari probleme sunt în Comăna de Jos, în perioada de vară, când este secetă. Dacă plouă o dată pe săptămână nu avem probleme. Să sperăm că obținem toate avizele necesare ca să începem lucrarea, dar sută la sută începem.

Avem o grămadă de planuri pe anul acesta, vrem să schimbăm acoperișul la dispensar, s-a stricat în plină iarnă centrala, am schimbat-o. Acum vrem să înlocuim acoperisul de la dispensar pentru că tigla este stricată și o să o înlocuim cu tablă, la Scoala Gimnazială Comăna de Jos vom schimba centrala. Avem două centrale, dar sunt uzate și vechi, consumă foarte mult, o să o schimbăm vara aceasta. O să punem o centrală de capacitate mai mare, o să mai punem niște calorifere pe holuri.În continuare o să asfaltăm două străduțe, una în Comăna de Sus, unde avem o problemă, un pârâu care curge pe mijlocul drumului, am tot vrut să îl facem,dar am zis să rezolvăm cu apa. Așa este când nu ai bani suficienți, ca și acasă, în familie: îți trebuie multe, dar nu ai bani să le iei pe toate odată și vezi care arde mai tare, o iei pe prima și tot așa! Așa facem și noi aici, pentru că până la urmă suntem o familie mai mare, ca și acasă, ca și în comună, probleme sunt, indiferent cât de mult te-ai zbate și ai încerca să le faci, nu poți mulțumi pe toată lumea. Dar știm ce avem de făcut, știm și cum să facem și vrem. Rămâne să le luăm la rând, în funcție de priorități. Lucrurile nu se termină niciodată.

The specified slider is trashed.