26 iunie, Ziua Drapelului Național. Povestea tricolorului

Simbolul suprem al identității și al unității românești, Drapelul național a fost sărbătorit azi în toată țara. Ziua Drapelului Național a fost marcată și la Făgăraș de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului. La ceremonia din fața Casei de Cultură au luat parte primarul, viceprimarul, dar și reprezentanți ai armatei.

„Astăzi sărbătorim 21 de ani de la declararea prin Decretul nr. 96 din 1994 a Zilei Drapelului Național. Este o zi cu semnificație deosebită atât pentru militarii români cât și pentru societatea civilă. După cum știm, conform articolului 12 din Constituție, alături de imnul național, de stema și sigiliul național, de ziua României, Ziua Drapelului reprezintă un simbol cu o semnificație deosebită pentru întreaga națiune română.”,a declarat lct. col. Ștefan Câmpean, comandantul Centrului de Instruire pentru Infanterie și Vânători de munte Făgăraș.

„Drapelul, atât pentru mine, cât și pentru întreaga țara, reprezintă un simbol al păcii, al independenței noastre a românilor. Este o responsabilitate foarte mare pentru noi ca acest drapel să-l ducem mai departe și să dăm exemplu tinerilor noștri ceea ce trebuie să facem noi pentru țară. De peste 170 de ani, drapelul  reprezintă acea unitatea și acea independență pe care noi ne-am câștigat-o în trecut.”, ne-a spus, Gheorghe Sucaciu, primarul Făgărașului.

Data de 26 iunie a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848,  tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române. În 1821, în vremea revoluției lui Tudor Vladimirescu, drapelul revoluționarilor avea aceste trei culori. Primul pas concret se produce în anul 1834, când domnitorul Alexandru Ghica a cerut sultanului aprobarea pentru utilizarea ca pavilioane ale navelor și drapele ale unităților de luptă un „steag cu faţa roşie, albastră şi galbenă, având şi acesta stele şi pasăre cu cap în mijloc”. Ulterior, culoarea galben a fost pusă în mijloc. Momentul consacrării drapelului se produce atunci când Guvernul revoluționar provizoriu, prin Decretul nr. 1 din 26 iunie 1848, a stabilit că „steagul naţional va avea trei culori: albastru, galben, roşu”, urmând ca deviza scrisă pe flamuri să fie „Dreptate, Frăţie”. Steagul revoluției a fost sfinţit o zi mai târziu, pe 27 iunie 1848, pentru a fi utilizat de Garda Naţională.

Din 1991, Constituția României prevede că drapelul tricolor este un simbol național, alături de stemă, sigiliu și imn.

Simbolismul tricolorului este unul aparte. Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei. Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea. Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.

(Aurel CSATO)