Ii vechi de peste 100 de ani, expuse în crama Cetății Făgăraș.

Începând de astăzi, în crama Cetății Făgăraș, făgărășenii pot afla totul despre ia românescă.  Membrele Grupului „Șezători în Țara Făgărașului“, în parteneriat cu Asociația „Iia călătoare“ au pregătit o expoziție de ii, de la cele mai vechi, rămase moștenire de la înaintași și până la cele noi, lucrate de aceste femei, care duc tradiția mai departe și promovează peste tot portul popular. Expoziția prezintă un număr de 42 de ii, dintre care 17 sunt ii vechi de mai bine de o sută de ani.

Avem 17 ii vechi, unele vechi de o sută de ani, altele chiar mai vechi și restul până la 42 sunt ii noi cusute de femei în șezători. Iile vechi care sunt expuse fac parte din satele Țării Făgărașului: Mândra, Șona, Copăcel, Veneția, Mărgineni și chiar și o ie din Mărginimea Sibiului.”, ne-a spus Maria Dăbiște, una dintre organizatoarele expoziției.

„Este vorba despre expoziția pe care am intitulat-o „Ie veche, ie nouă”. Toate piesele expuse aparțin doamnelor de la Grupul de Șezătoare din Țara Făgărașului, niște doamne inimoase care se întâlnesc în fiecare zi de joi și cos după modele și după canoane, respectiv după toate regulile. Și ne mai întâlnim la șezători de socializare, de sărbătoare, duminica. Ne-am gândit acum să celebrăm ziua iei, în 24 iunie. Am făcut această expoziție în care am etalat cu mândrie iile pe care le-am scos din lăzile de zestre sau pe care am reușit să le coasem.”,  ne-a  spus vicepreședintele Asociației „Ia călătoare”,  Anca Batiu.

Ia a devenit din ce în ce mai populară în ultima vreme, asta și datorită faptului că a și fost mai intens promovată în ultimii ani.

„Cu bucurie vedem că în ultimul timp, poartă și fetele tinere, poartă ia stilizată, dar o poartă, pe stradă, la biserică sau în club. Nu prea se potrivește, dar totuși faptul că există interes pentru ie e îmbucurător.”, ne-a mai spus vicepreședintele Asociației Ia călătoare Anca Batiu.

Ca să poți realiza o ie autentică nu e tocmai ușor, deoarece trebuie respectate cu strictețe toate regulile lăsate ca moștenire de înaintașii noștri.

„În decursul a patru ani de când noi mergem la șezători am cusut foarte multe ii. Am cusut și ii de vară, dar am cusut și după canoane. Este greu să faci după canoane, deci trebuie să respecți toate canoanenele care sunt în planșă. Luni de zile durează să faci o ie autentică., ne-a spus și Maria Sasu, una dintre dintre organizatoarele expoziției.

„Depinde de cusătură, se folosesc foarte multe puncte de cusătură, se coase în cruciuliță, se coase la fir, se coase punctul bătrânesc, se coase în butuci, se coase cu mărgele, cu paiete, cu fir metalic, cu fir de aur, cu bumbac de regulă sau cu mătase de viermi.”, ne-a mai spus și Maria Sasu, una dintre dintre organizatoarele expoziției.

Expoziția va rămâne deschisă  până în 5.07.2019 la Muzeul Valeriu Literat.

Reper identitar, ia este sărbătorită, începând cu anul 2013, în noaptea „cerurilor deschise”, de Sânziene, pe 24 iunie. Ziua Universală a Iei celebrează piesa principală a costumului popular românesc, dar și ideea de feminitate, întrucât termenul „ie” este atribuit exclusiv cămășii populare femeiești. Ziua Universală a Iei a debutat la iniţiativa comunităţii online „La Blouse Roumaine”, fiind preluată cu succes de comunităţile româneşti din peste 100 de oraşe, din 48 de ţări.