„Primarul nu trebuie să invoce faptul că nu a avut bani, el trebuie să se descurce în orice situație“

Puține zile ne mai despart de noul an și așa cum tot omul face, ne întoarcem cu gândul la anul care tocmai se încheie, pentru a face un bilanț al realizărilor, dar și al eșecurilor. Iar dacă vorbim de Făgăraș, de administrarea orașului, de ceea ce s-a făcut sau nu s-a făcut în acest an, în rândurile ce urmează am discutat cu primarul Făgărașului, Gheorghe Sucaciu, pentru a vedea cât de mulțumit este edilul şef de modul cum decurg lucrurile în municipiul nostru din punct de vedere administrativ. Vom afla aici care sunt proiectele importante din orașul nostru și când vor vedea făgărășenii lucrările în teren. 

Ne aflăm la sfârșit de an. Vreau să ne spuneți cum a fost anul 2018, ați realizat tot ce v-ați propus?

Nu a fost un an ușor din punct de vedere financiar, dar așa cum am spus de foarte multe ori, primarul nu trebuie să invoce faptul că nu a avut bani. El trebuie să se descurce în orice situație. Cred că a fost un an bun, un an în care majoritatea proiectelor au intrat în evaluare și au trecut de primele etape. Unele proiecte sunt în etapa precontractării, iar în perioada de iarnă lucrăm la licitațiile pentru lucrările efective. Din punct de vedere financiar a fost un an mai puțin bun, dar din punct de vedere al accesării finanțărilor, a fost unul destul de bun.

Făgărășenii aveau așteptări și mai mari și vreau să ne spuneți de ce nu s-au concretizat unele proiecte. Unul ar fi cel legat de asfaltarea orașului…

E normal ca oamenii să aibă așteptări pentru că de atâția ani de zile, administrația orașului a promis atâtea lucruri. Eu am preluat acest mandat la jumătatea anului 2016. Am preluat proiecte începute, aflate în faza de proiectare; pe unele le-am implementat, iar pe altele nu am reușit să le implementez din cauza erorilor din faza de proiectare. Unul dintre ele este cel denumit de presă „Marea asfaltare“. Am încercat din toate puterile și cu toate resursele, cu toată bunăvoința, să implementăm acel proiect, dar în final nu am reușit, cu toate revizuirile și cu toate modalitățile legale, să-l implementăm.

Mai pe înțelesul oamenilor, nu a fost făcut corespunzător proiectul respectiv? Nu l-ați verificat când l-ați scos la licitație?

Proiectul a fost făcut în 2014, a fost scos o dată la licitație, a fost recepționat, a fost întocmit caietul de sarcini, dar schimbarea proiectului trebuia făcută cu acordul finanțatorului, Ministerul Dezvoltării. Acesta nu a acceptat să schimbăm soluțiile tehnice, ceea ce însemna schimbarea în totalitate a proiectului, spunându-ne că el trebuie implementat așa. Astfel, am fost nevoiţi să folosim acel proiect. Pe parcursul acestor ani, am finalizat licitația, am semnat contractul de implementare cu firma de construcții, dar atunci când am început să predăm terenul, firma de construcții a venit cu unele obiecţii referitoare la posibilitatea implementării proiectului. Am prezentat aceste obiecţii la minister, am discutat și le-am spus așa: „decât să implementăm un proiect prost, mai bine acceptați-ne revizuirea proiectului în totalitate, cu schimbarea soluției, prelungiți termenul de finanțare și acceptați soluția pe care noi v-o propunem“. Au fost de acord și au văzut și ei care sunt problemele din proiect, iar acum, în perioada de iarnă, am început revizuirea proiectului și declanșarea licitației pentru implementarea lui.

Va fi cineva tras la răspundere pentru un proiect eronat?

Normal că vor fi trași la răspundere, pentru că atunci când depui la finanțare un proiect prost, trebuie să ți-l asumi, iar contractul de finanțare a fost semnat undeva în anul 2015.

Dacă vorbim de celelalte proiecte și așteptările cetățenilor, trebuie să cunoaștem mecanismul de finanțare, cel puțin acel mecanism de finanțare din fonduri europene. Eu în aceste finanțări mi-am pus toată speranța și mi-am canalizat toate energiile. Exercițiul financiar a început din 2014, dar ghidurile de finanțare au început să apară pe la jumătatea anului 2016, iar vârful a fost în 2017. Am pregătit toate proiectele, am depus toate cererile finanțare, dar evaluarea proiectelor durează destul de mult. Fiind un vârf destul de mare în acest exercițiu financiar – toată țara a depus proiecte – iar evaluatori nefiind atât de mulți, evaluarea unui proiect poate dura și un an de zile. După ce se termină această evaluare, sunt etape de trecut, apoi etapele de precontractare. Noi, în paralel, am început procedura de achiziție a constructorilor – dacă e vorba de infrastructură – și atunci când semnăm contractul de finanțare, începem lucrarea; această procedură se termină la începutul verii al anului viitor. Acesta este un termen pe care noi trebuie să-l respectăm, nu avem alte pârghii, să forțăm pe cineva, că trebuie să începem lucrările! Trebuie să respectăm toate aceste termene.

Care sunt cele mai importante proiecte cu fonduri europene?

Din fonduri europene, vă spun câteva, cele mai importante. „Reabilitare, modernizare și dotare ambulatoriu în cadrul Spitalului Municipal Dr. Aurel Tulbure“. E vorba de clădirea fostei Pediatrii – pentru că Pediatria o vom muta în clădirea principal – unde avem un proiect de 2,3 milioane euro pentru a moderniza acea clădire și a o transforma în Ambulatoriu. Este depus proiectul, se află în evaluare.

Mai avem trei proiecte, de modernizare a infrastructurii și a culoarelor de mobilitate în Municipiul Făgăraș. Am mai discutat de aceste proiecte. În acest proiect vom avea dotări cu autobuze electrice, dotări cu sistem integrat și sistem de transport în comun și de mobilitate în Municipiul Făgăraș. Vorbim de semaforizare, vorbim de sistematizare, de infrastructură: piste de biciclete, trotuare în zona centrală, autogară, iluminat stradal. Aceste trei proiecte însumează 30 de milioane de euro.

În ce stadiu sunt?

Sunt în evaluare, dar noi, în paralel, am început achizițiile pentru a implementa acest proiect

Mai avem un proiect „Creșterea eficienței energetice la clădiri rezidențiale“, unde suntem în faza de contractare, un proiect de 6,5 milioane de lei. Avem cele patru blocuri depuse spre finanțare, patru asociații care au adus documentațiile până la final: trei blocuri pe strada Câmpului, 4,5 și 6 și pe strada Teiului bl. 51A.

Mai avem un proiect, un incubator de afaceri, de 4,9 milioane lei. Este, la fel, proiect admis după verificarea conform unității administrative. Acest proiect va fi implementat în spatele fostei unități militare. Acolo am pregătit o zonă, integrată cu proiectul de modernizare a acelei clădiri și mutarea sediului administrativ al Primăriei și al tuturor instituțiilor subordonate în acea clădire. Acolo avem un proiect de 15 milioane de lei, finanțat din fonduri guvernamentale de la Compania Națională de Investiții.

Un alt proiect este „Modernizarea Școlii Gimnaziale nr. 7 și rețeaua de străzi urbane“. Sunt incluse mai multe străzi, cele care duc la această unitate de învățământ, va fi modernizată clădirea actuală și o sală de sport. Este pe un proiect admis după verificarea conformității și suntem în perioada de precontractare.

Mai avem un proiect pe axa POR, „Modernizare Casa de Cultură, dar și a Parcului Regina Maria“. Este un proiect în evaluare.

Mai avem un proiect depus, integrat cu contractul de concesiune al iluminatului public, depus tot pe POR, cu o valoare de 2,5 milioane euro, proiect ce prevede înlocuirea întregului iluminat public şi introducerea în subteran a tuturor cablurilor. Este tot în evaluare.

Mai avem un parteneriat cu Ministerul Învățământului și vom construi o grădiniță pe strada Cetății și mai avem o finanțare, tot pentru o grădiniță, de la Ambasada Americii, pe Negoiu nr.2, în spatele restaurantului Casa Terra.

Mai este o strategie de dezvoltare a Microregiunii Țara Făgărașului; despre această strategie cred vom vorbi mai mult la sfârșitul lui ianuarie, pentru că vom primi vizita unui important comisar european. Am trimis această strategie la Bruxelles, le-a plăcut acest document, iar el va însuma între 1,5 – 2 miliarde de euro, pentru întreaga zonă. Vorbim de infrastructura publică, investițiile private și infrastructura mare care traversează această zonă.

Pe această strategie vin banii, se face autoritatea de management la Făgăraș și această autoritate de management va deschide liniile de finanțare pentru a finanța potențialii beneficiari din această zonă. E ceva similar cu ceea ce au făcut cei din Alianța Vestului.

Sunt multe proiecte depuse și știu că sunt și cele realizate din fonduri proprii sau guvernamentale. Din aceste surse de finanţare o să începem, în primăvara aceasta, canalizarea pe strada Salcâmului și Șoseaua Hurezului. Ulterior această stradă a fost inclusă într-un proiect european de modernizare, prin asfaltare, trotuare, piste de biciclete.

Mai putem vorbi de sala de sport de la Generală nr. 2, acum ne-au mai cerut încă un document pe care îl vom trimite în cel mai scurt timp. Proiectul e realizat prin Compania Națională de Investiții. Bazinul de înot de la fostul ștrand, tot Compania Națională de Investiții ni-l finanțează.

Care este valoare proiectelor pe care vreți să le accesați?

Peste 100 de milioane de euro în momentul de față, pentru proiecte depuse, în precontractare, proiecte contractate. Cetatea, acel proiect la care a fost deja semnat contractul de finanțare, la jumătatea lunii ianuarie va fi finalizată licitația și, când vremea ne permite, vom începe și lucrările.

Când ați ajuns la Primăria Făgăraș, câte proiecte pentru accesare fonduri europene erau, în diferite faze?

Unul singur am găsit în monitorizare, Centrul de Informare Turistică.

Cel de la Cetatea Făgăraș în ce fază era?

Cel de la Cetate era în faza de studiu de fezabilitate. L-am depus așa cum l-am găsit, a fost respins, iar ulterior l-am refăcut, am reavizat și am redepus proiectul și a primit finanțare.

Când vor vedea o schimbare făgărășenii, pentru că oamenii se așteaptă la fapte?

Oamenii au dreptate, am avut aceeași situație când am fost primar la Drăguș și în primii doi ani de zile, oamenii așteptau să se întâmple ceva și noi am pregătit în acei doi ani proiectele. Ulterior, când au văzut că într-adevăr se întâmplă, oamenii au prins încredere în mine. Aici, fiind un UAT mult mai mare, lucrurile merg mai greoi, finanțările vin ceva mai greu. La Drăguş nu aveam atâtea proiecte, iar acum  vedeți că avem o listă de peste 30 de proiecte și sunt doar o parte din ele, cele mai importante.Fiind o zonă mai mare de acoperit, nu poți acoperi totul cu un proiect sau cu două și atunci trebuie să vii cu mult mai multe proiecte și să fii foarte atent să nu le suprapui.

Până să depuneți proiectele, am văzut că ați făcut multe intabulări, exproprieri…

Ca să poți să primești o finanțare, trebuie să depui documentul din punct de vedere juridic ca să demonstrezi că ești proprietar. Străzile nu le-am avut intabulate, au fost zone pe unde a trebuit să facem infrastructura și să facem exproprieri, iar aceste lucruri sunt de durată. Noi am făcut toate demersurile, am reușit să terminăm intabulările. A trebuit să le și corelăm, să luăm din urmă, să facem o oglindă, pentru a-i propune cuiva să-ți dea bani să modernizezi acea stradă sau o școală. Au fost intabulate şi înainte, dar foarte puține.

Aveți și piedici în implementare proiectelor din partea adversarilor politici?

Eu sunt independent și mă ocup de administrație. Ei încearcă să împiedice și nu le convine că lucrurile acestea se vor întâmpla în viitorul apropiat. Acum sunt doar la stadiul de documentație, de proceduri, dar ei știu că lucrurile acestea se vor întâmpla și atunci întârzie cât pot ei de mult ca lucrurile acestea să se întâmple. Dar lucrul acesta nu poate decât să ne întărească pe noi, pe tot colectivul Primăriei, să ne facă să muncim mai mult, ca lucrurile să iasă cât mai bine.

Proiectele le-ați făcut doar cu angajații primăriei sau ați contractat și firme specializate în acest sens?

Angajații Primăriei gestionează aceste proiecte, informațiile care trebuie date  acelor firme de consultanță sau proiectare, pentru că nu avem cunoștințele necesare și puterea și muncă și timp, pentru a depune toate proiectele. La un singur proiect – cel de modernizare a cantinei și a centrului de zi – pentru că nu am mai avut bani să plătim un consultant, echipa Primăriei a făcut cererea de finanțare. Proiectul în sine l-am făcut cu un proiectant, pentru că trebuie un proiectant autorizat, dar cererea de finanțare a depus-o echipa Primăriei.

O altă nemulțumire e cea legată de șoseaua ocolitoare. 

Legat de ocolitoare, veţi vedea în cel mai scurt timp, vom începe procedura de reactualizare a documentației și procedura de expropriere a  terenurilor pentru a putea implementa proiectul.

Ecoterm și taxa pe țeavă, alte subiecte dureroase pentru făgărășeni!

Acolo este o societate unde cred că în cel mai scurt timp se vor elucida toate lucrurile. După cum vedeți, s-au întâmplat foarte multe lucruri care nu sunt benefice municipiului. Am avut o discuție cu conducerea de acolo și le-am spus că sunt supărat că au făcut municipiul parte în acest proiect, iar proiectul nu a funcționat. Vor trebui să și-l asume cei care s-au gândit la acest proiect de a aduce un partener care nu și-a făcut treaba pentru cetățeni. Am avut tot felul de discuții, le-am dat regulamente pentru a putea diminua acea taxă pe țeavă și a o calcula corect, dar văd că ei nu vor, iar noi nu avem deocamdată acea pârghie asupra lor pentru a scoate sau diminua acea taxă. În viitorul apropiat, eu cred că lucrurile se vor lămuri, foarte simplu și foarte ușor.

Ce vă doriți de la noul an?

Îmi doresc de la noul an, așa cum am văzut colectivul și echipa Primăriei că au depus toate eforturile pentru a-şi îmbunătăți activitatea și pentru a construi pentru cetățenii municipiului Făgăraș, îmi  doresc să fie cel puțin la fel sau chiar să o îmbunătățim. Pentru toți cetățenii comunității noastre, în primul rând să se gândească la sănătate și să facă în așa fel să nu își dorească să moară capra vecinului, ci să vrea să o hrănească, să se ajute. Ura nu duce la nimic bun!

(Mihaela BĂRGĂOANU)