Ziua Crucii- tradiții

Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul a fost înălţată, pentru prima dată în văzul poporului, la 14 septembrie 335, un moment de sărbătoare păstrat şi astăzi cu sfinţenie de toţi credincioşii. Numită şi Ziua Crucii, în această zi se spune că se sfârşeşte vara şi începe toamna.
Potrivit tradiţiei, de Ziua Crucii se închide pământul şi odată cu el se ascund şi insectele, reptilele şi plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. De asemenea, tradiţia spune că înainte de a se retrage, şerpii se strâng la un loc şi fac o piatră nestemată, cu care pot fi vindecate toate bolile.
De Ziua Crucii, se vor sfinţi atât butoaiele cu vin cât şi viile, dar strugurii din ultima tufa de vie, numiţi şi strugurii lui Dumnezeu, nu vor fi culeşi de gospodari, ci daţi ca ofrandă păsărilor cerului.
De asemenea, în ziua de 14 septembrie din viţa uscată se fac focuri, iar în jurul acestora se fac petreceri. Tot în această zi, se duc la biserică pentru a fi sfinţite busuioc, mentă, măghiran şi cimbru, care se crede că ne apără asupra multor boli.
Tradiţia spune că în această zi nu e bine să mâncaţi usturoi, prune, peşte şi nuci, dar şi alte alimente care seamănă cu o cruce. Cine ţine post negru îşi va vindeca atât trupul cât şi sufletul. Cine lucrează va atrage asupra sa primejdii. Pentru belşug şi spor, se păstrează în portofel, monede sfinţite.