Bucurie mare la Făgăraș: Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, sărbătorită la ctitoria familiei

Prăznuirea Sfinților Brâncoveni a fost una specială anul acesta la ctitoria lor din Făgăraș. Comunitatea Bisericii „Sfântul Nicolae”, ctitorită de Voievodul Constantin Brâncoveanu și Doamna sa Maria în 1697-1698, a dorit să marcheze în mod deosebit proclamarea canonizării Sfintei Doamne. Doamna Marica se afla de multă vreme în sinaxarele inimilor, iar canonizarea și înscrierea ei în calendarul Bisericii au adus multă bucurie.

Comuniune în rugăciune cu ctitorii

Sărbătorirea a început în seara din ajun, cu slujba Privegherii, la care a fost adăugată și slujba Sfintei Doamne Maria. Aici, la lumina lumânărilor, cei prezenți au putut intra în atmosfera de taină și comuniune în rugăciune cu ctitorii bisericii.

Rugăciunea a continuat dimineață cu Acatistul Sfinților și Dumnezeiasca Liturghie, urmată de slujba parastasului pentru ctitori.

„Această zi ne aduce, iar și iar, la fel de puternic, o conștientizare clară a moștenirii colosale, atât spirituale cât și culturale, a familiei Brâncovenilor.” – a spus părintele Marius Corlean în cuvântul de învățătură de la final.

Procesiune pe străzile orașului

După slujbă a urmat o procesiune pe străzile orașului, consilierii bisericii purtând icoana-relicvar a Voievodului, care adăpostește o părticică din sfintele sale moaște, pe urmele pașilor cu care domnitorul a onorat această zonă a orașului acum peste trei veacuri. A fost un act de mărturisire și recunoștință pentru moștenirea brâncovenească primită de orașul nostru.

La final, toți cei prezenți s-au bucurat de o agapă cu gogoși, un pahar cu vin și băuturi răcoritoare, organizată de consilierii bisericii și familiile lor.

Seară închinată Doamnei Maria Brâncoveanu

La ceas de seară, Acatistul Doamnei Maria Brâncoveanu a impresionat la prima lui rostire în cadrul bisericii.

Apoi a urmat evenimentul: „CÂND DRAGOSTEA DEVINE MĂRTURISIRE. Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu”. Acesta a cuprins trei secvențe:

• Balada Sfinților Brâncoveni;
• Prezentarea „Maria Brâncoveanu: Femeia care a scris tăcerea cu lacrimi de sânge” – Prof. Dr. Gheorghe Roșculeț
• Sceneta „Din palat în calendar. Sfinții Brâncoveni” – interpretată de copiii de la Clubul copiilor brâncoveni, sub coordonarea voluntarilor Asociației Doamna Maria Brâncoveanu.

Întâlnire duhovnicească cu ctitorii

„Sărbătoarea Sfinților Brâncoveni reprezintă anual un soroc de întâlnire duhovnicească cu ctitorii bisericii noastre. Este o zi de bucurie sfântă, înmulțită anul acesta de întregirea familiei sfinților prin canonizarea Doamnei Maria Brâncoveanu, sfântă soție și mamă.

Ca păstor duhovnicesc mereu caut ca și credincioșii comunității noastre să fie părtași harului mijlocit de ctitorii Brâncoveni, har revărsat anul acesta cu atât mai mult cu cât implicarea credincioșilor a fost deosebită.

Privegherea din ajun, săvârșirea Acatistelor –al Sfântului Voievod Constantin și al Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu –, procesiunea cu icoana relicvar, cuvântul panegiric al domnului profesor Roșculeț și punerea în scenă de către  copii și  tineri a piesei de teatru „Din palat în calendar” au făcut din sărbătoarea acestui an un moment de referință în viața comunității noastre brâncovenești.

Sfânta Familie Brâncoveanu să ne fie alături și să ne vegheze în toate demersurile comunității noastre!” (Pr. Ioan Paroș)

„Aceste zile au fost absolut minunate! Începând cu seara de sâmbătă, slujba de priveghere ne-a conectat cu ctitorii bisericuței noastre. Apoi, a doua zi, am simțit un val de binecuvântare și bucurie, o atmosferă specială, ca de Înviere! Ne-am bucurat nespus de alăturarea Doamnei Maria Brâncoveanu în sinaxar, adăugându-se, astfel, familiei Sfinților Brâncoveni! O zi de sărbătoare unică! Sfinților Brâncoveni rugați-vă pentru noi!” (Pr. Marius Corlean)

Sfânta Doamnă în evlavia comunității bisericii făgărășene

Doamna Maria Brâncoveanu, soția voievodului martir, a fost mereu ocrotitoare a bisericii brâncovenești din Făgăraș. Dincolo de contribuția ei de ctitor, alături de soțul ei, grija pentru ctitorie a continuat și după martiriul familiei. În 1719–1721, naosul și altarul au fost pictate de Preda zugravul și fiii săi, în maniera școlii de pictură brâncovenești, într-un moment în care Doamna Maria se afla încă în viață și continua să poarte grijă ctitoriilor familiei.

De asemenea, în momentele grele pentru ortodocşii făgărăşeni, când biserica le-a fost luată silit și cedată confesiunii greco-catolice, spre a-i servi de biserică episcopală, ei au fost susținuți energic de Doamna Marica. Documentele ne arată intervenția Doamnei Maria din 8 aprilie 1724 la directorul cameral al Transilvaniei, în urma căreia s-a dispus cercetarea situației și restituirea bisericii ortodocșilor. Din păcate însă decizia nu a fost aplicată, iar biserica a revenit la comunitatea ortodoxă abia în 1948.

Pentru toate acestea, Doamna Maria Brâncoveanu se află de multă vreme în evlavia comunității bisericii făgărășene.

• Numele ei se află în pomelnicul istoric al bisericii, unde au fost consemnați ctitorii ei până la 1723, și este mereu pomenit cu cinste.
• Din anul 2006, biserica are o asociație, înființată de pr. Marcel Dobrea: Asociația DOAMNA MARIA BRÂNCOVEANU, activă pe plan cultural, educațional și filantropic.
• Din 2017, imaginea asociației este reprezentată de o icoană pictată de Elena Murariu, unul dintre cei mai cunoscuți pictori muraliști și iconari români, în care Doamna Maria este pictată ca sfântă, fiind peste veacuri ocrotitoare a comunității făgărășene.
• Din anul 2024, în curtea bisericii înflorește LALEAUA DOAMNA MARIA BRÂNCOVEANU, cu sprijinul Asociației femeilor ortodoxe române „Doamna Maria Brâncoveanu” din cadrul Parohiei Ortodoxe Române Sf. Grigorie Teologul din Schiedam, Olanda, inițiatoarea acestui proiect de cinstire a personalității Doamnei Marica.

Toate acestea au făcut ca proclamarea canonizării Doamnei să fie și un eveniment extrem de important și marcat local cu imensă bucurie.

Personalitatea Doamnei Maria Brâncoveanu rămâne pentru noi o puternică inspirație prin curajul ei extraordinar, prin dragostea ei neobosită, prin atitudinea ei în fața vieții, prin credința ei nețărmurită și grija permanentă pentru toate cele care i-au fost încredințate. De aceea, canonizarea ei a fost un moment de cerească bucurie, iar proclamarea canonizării a fost marcată local cu mult entuziasm.

Autor: Natalia Corlean