Mii de pelerini, inclusiv din Țara Făgărașului, așteptați la Prislop, la proclamarea canonizării Sfântului Arsenie Boca
Mii de credincioși sunt așteptați astăzi la Mănăstirea Prislop, pentru a-l comemora pe părintele Arsenie Boca și pentru a lua parte la proclamarea locală a canonizării sale, sub numele de Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, la împlinirea a 36 de ani de la trecerea sa la cele veșnice. Evenimentul are o semnificație aparte pentru credincioșii din Țara Făgărașului, zonă strâns legată de viața și activitatea părintelui Arsenie Boca.
Arsenie Boca (1910–1989), una dintre cele mai marcante personalități ale ortodoxiei românești, a trecut la Domnul în data de 28 noiembrie 1989. De-a lungul timpului, mii de făgărășeni l-au căutat pentru îndrumare duhovnicească atât la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unde a slujit o perioadă importantă, cât și, ulterior, la mormântul său de la Prislop, devenit loc de pelerinaj național.
Episcopia Devei și Hunedoarei a anunțat că în data de 28 noiembrie 2025 va avea loc proclamarea locală a canonizării sale, sub numele de Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop. Evenimentele religioase se vor desfășura pe parcursul zilelor de joi și vineri.
„Vineri, 28 noiembrie 2025, începând cu ora 9.00, se va săvârși Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie arhierească la altarul de vară al Mănăstirii Prislop. După rugăciunea amvonului se va da citire Tomosului sinodal de proclamare locală a canonizării Sfântului Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, se va prezenta icoana canonică a sfântului și se va intona troparul”, au transmis reprezentanții Episcopiei.
Autoritățile bisericești se așteaptă la un număr foarte mare de pelerini, inclusiv din Țara Făgărașului. Accesul autocarelor va fi permis în parcarea special amenajată a mănăstirii, în limita locurilor disponibile. După ocuparea acestora, accesul altor autocare va fi restricționat pentru a evita blocajele rutiere.
De asemenea, pelerinii care vor veni cu autoturisme personale vor fi îndrumați de agenții rutieri să parcheze pe marginea carosabilului, pe un singur sens de mers, în ordinea sosirii, ținând cont de topografia zonei și de spațiile limitate de parcare.
În anul 2024, Biserica Ortodoxă Română a hotărât, prin Sfântul Sinod, canonizarea părintelui Arsenie Boca alături de alți 15 preoți și călugări români. Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop este prăznuit anual în data de 28 noiembrie, zi care a devenit un reper spiritual major pentru credincioșii din Țara Făgărașului și din întreaga țară.
Legătura strânsă cu făgărășenii
Între 1939-1948, Părintele Arsenie Boca a slujit la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus. Acești nouă ani au fost marcanți pentru schimbarea vieții spirituale a făgărășenilor. Mulți l-au căutat în continuare pe Părintele și la Prislop, dar și la Drăgănescu, riscând mult în plin regim comunist.
De ce Țara Făgărașului a ars mereu de evlavie pentru Părintele Arsenie? Simplu. Pentru că făgărășenii L-AU CUNOSCUT direct. Fie personal, fie prin părinții, (stră)bunicii sau rudele lor.
Și iată cum descrie Părintele Dumitru Stăniloae lucrarea spirituală care se petrecea la Sâmbăta în anii când era acolo Părintele Arsenie:
„Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus nu e loc pitoresc de excursii şi de distracţii înrămate în chenare arhaice, ci mediu de zguduiri sufleteşti înnoitoare, de întâlniri serioase ale sufletelor cu vocea lui Dumnezeu care le obligă la o viaţă scoasă din mocirla inconştienţei şi plăcerilor uşoare.
Pe pajiştile mănăstirii şi prin încăperile ei se află zilnic 200-300 de fiinţe omeneşti îngenuncheate pe sub streaşinile ei în rugăciune şi scrutându-şi trecutul de păcate a căror povară nu o mai pot suporta.
Mulţi dintre ei, veniţi de la sute de kilometri, stau acolo câte 2 până la 5 săptămâni, hrănindu-se numai cu pâine şi apă, dar simţindu-se atât de bine şi de întremaţi, încât nu le-ar mai veni să plece, iar dacă pleacă se întorc la scurte intervale.
Cine îi urmăreşte dimineaţa în timpul predicilor Părintelui Arsenie, trecând rând pe rând din starea de încântare pentru frumuseţile duhovniceşti care le sunt dezvăluite, la hohotele de plâns pentru păcatele lor, nu mai poate fi în mod continuu omul care a fost. (…)
Predica de la Sâmbăta de Sus are ca obiect principal combaterea păcatului prin trezirea gândului la prezenţa vie a lui Hristos. De aceea treapta în care culminează pregătirea pelerinului este mărturisirea. Te minunează acuta sensibilitate faţă de povara insuportabilă a păcatului ce se trezeşte în oameni la Sâmbăta.” („Lucrarea de la Mănăstirea Brâncoveanu”, în Telegraful român, 8 august 1943)
