Recomandate

Proprietarii de păduri și terenuri din Munții Făgăraș se opun înființării Parcului Național. Ce soluție propun primarii din Țara Făgărașului și ce prevede rezoluția adoptată

Dezacord ferm față de demersurile Fundației Conservation Carpathia privind înființarea Parcului Național Munții Făgăraș și o soluție alternativă propusă de administrațiile locale. Acestea sunt principalele concluzii ale dezbaterii organizate joi, 19 noiembrie, în Crama Cetății Făgăraș, la care au participat proprietari de păduri și terenuri, primari din Țara Făgărașului, parlamentari, reprezentanți ai administrației județene și ai instituțiilor de mediu.

Mesajul transmis de proprietarii prezenți la întâlnire a fost unul clar: nu sunt de acord cu înființarea Parcului Național Munții Făgăraș, în forma promovată de Fundația Conservation Carpathia, și reclamă faptul că nu au fost consultați și informați suficient cu privire la acest demers.

După ani de discuții și inițiative privind transformarea Munților Făgăraș în parc național, proprietarii solicită ca deciziile referitoare la terenurile și pădurile lor să nu fie luate fără implicarea directă a comunităților locale.

Soluția propusă în urma discuțiilor de către Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară ITI Microregiunea Țara Făgărașului este păstrarea actualului statut de arie protejată, fără înființarea unui parc național, și preluarea responsabilității pentru conservarea biodiversității și gestionarea zonei de către autoritățile publice locale, printr-un mecanism care să implice și proprietarii.

Proprietarii și-au exprimat dezacordul față de proiectul Conservation Carpathia

Întâlnirea a fost organizată pe fondul îngrijorărilor legate de demersurile pentru înființarea Parcului Național Munții Făgăraș, inițiativă promovată de Fundația Conservation Carpathia de mai mulți ani.

Dezbaterea a început cu o oră întârziere, din cauza unei pene de curent, iar sala din Crama Cetății Făgăraș a fost arhiplină. Au participat numeroși proprietari de păduri și terenuri din Munții Făgăraș, care și-au exprimat dezacordul față de proiect.

Oamenii au invocat dreptul de proprietate, moștenirea primită de la generațiile anterioare și faptul că pădurile și biodiversitatea din zonă au fost păstrate tocmai prin grija comunităților locale, de-a lungul timpului.

În deschiderea întâlnirii a fost prezentat un material video realizat de Fundația Conservation Carpathia, în care au fost evidențiate frumusețea Munților Făgăraș și pădurile seculare, dar și persoanele care susțin fundația.

Printre temele ridicate de participanți s-au numărat posibilele restricții impuse proprietarilor, controlul asupra terenurilor, activitățile economice care ar putea fi afectate și rolul organizațiilor private în administrarea unei viitoare arii protejate.

Unul dintre participanți, Dumitru Flucuș, fost primar al comunei Șinca Nouă și fost deputat, a catalogat proiectul drept „cel mai mare tun imobiliar“.

Au fost aduse în discuție și prevederile statutare ale fundației referitoare la exploatarea resurselor din subsol. Profesorul Lupu a susținut că Fundația Conservation Carpathia ar fi obținut, printr-o sentință definitivă a Judecătoriei Zărnești, dreptul de exploatare a resurselor minerale, urmând ca pentru această activitate să fie necesară și obținerea unei licențe.

De asemenea, participanții au vorbit despre structura proprietății din zona Munților Făgăraș, fiind susținut că aproximativ 90% din teritoriul nordic al masivului se află în proprietatea persoanelor private, a composesoratelor și a primăriilor.

Florin Ioani, primarul comunei Viștea și președintele Asociației Țara Făgărașului, a propus inclusiv analizarea posibilității de a ataca în instanță memorandumul privind înființarea parcului.

Un alt mesaj transmis proprietarilor a vizat riscul pierderii terenurilor prin vânzare și metodele prin care, potrivit unor participanți, fundația ar încerca să câștige susținerea comunităților, inclusiv prin activități educaționale adresate copiilor.

Poziția exprimată în sală a fost că proprietarii nu intenționează să renunțe la terenurile moștenite și nu acceptă ca viitorul Munților Făgăraș să fie decis fără acordul lor.

Primarii propun o alternativă: administrarea zonei prin comunitățile locale

La întâlnire au fost prezenți parlamentari din județele Brașov și Sibiu, primari din Țara Făgărașului și din teritoriul ITI Microregiunea Țara Făgărașului, prefectul județului Brașov, Lucian Mija, reprezentanți ai administrațiilor județene, ai Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, precum și reprezentanți ai Fundației Conservation Carpathia.

Printre parlamentarii prezenți s-au numărat Cristian Popa, Alexandru Marius Dunca, Ovidiu Paraschivescu, Dan Tănase și Ionel Goidescu.

Din partea administrației județene au participat Adrian Cosmin Bibu, administrator public al județului Sibiu, și Andrei-Daniel Șoim, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov. La dezbatere a fost prezentă și Raluca Giorgiana Dumitrescu, reprezentantă a Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate și secretar de stat.

Soluția alternativă a fost prezentată de primarul municipiului Făgăraș, în calitate de președinte al ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului.

Acesta a explicat că administrațiile locale au discutat deja posibilitatea preluării responsabilității pentru conservarea zonei și elaborării documentelor necesare, astfel încât gestionarea pădurilor și a biodiversității să nu fie lăsată în responsabilitatea unor organizații private.

„În Țara Făgărașului există o microregiune ITI a Țării Făgărașului. De acolo fac parte 33 de UAT-uri: comune, orașe, municipii și două Consilii Județene. Am discutat acest aspect acum două săptămâni și am ajuns la o concluzie: că ceea ce s-a pornit și ceea ce reclamăm noi față de anumite asociații, noi le putem opri asumându-ne acest lucru, adică comunitățile locale sunt comunitățile UAT-urilor, UAT-urile sunt și verificate și controlate de cetățeni. Așa cum a spus și doamna secretar de stat, ADI-urile sunt părți eligibile de a administra o zonă. Știm că avem niște ținte, să protejăm, ne trebuie documente. Cum am spus mai devreme, comunitățile au protejat ceea ce avem noi în Țara Făgărașului, dar va trebui, așa cum ne spun normele europene, să venim și cu un studiu, un plan de management pentru aceste păduri. Acest plan de management să nu îl mai lăsăm în mâna oricui să-l facă. Discutăm să nu se înființeze parc, să rămână așa cum e, să nu se vândă niciun teren, să rămână așa cum e: arie protejată și atât, nimeni să nu mai intervină. Am adoptat o rezoluție împreună cu primarii săptămâna trecută unde cerem modificare. În acea rezoluție și această asociație sunt implicați toți proprietarii. Toate documentele pe care le facem noi, trebuie să-i includem pe toți proprietarii ca discuții, hotărâri, excluzând parc național, excluzând punerea în vânzare. Cineva trebuie să se ocupe să ducă mai departe: ce a propus Florin Ioani, ce a propus primarul de la Sâmbăta, cineva trebuie să facă aceste lucruri. Pentru că de câțiva ani de zile nu am auzit decât gălăgie, trebuie să ne punem pe fapte.“

Așadar, administrațiile locale propun ca zona să rămână în actualul regim de protecție, fără înființarea Parcului Național Munții Făgăraș, iar conservarea biodiversității să fie realizată printr-un plan de management elaborat sub coordonarea autorităților publice, cu participarea proprietarilor.

Ce prevede rezoluția adoptată de ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului

În urma discuțiilor dintre primari, ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului a adoptat o rezoluție prin care solicită Ministerului Mediului modificarea cadrului instituțional propus pentru înființarea Parcului Național Munții Făgăraș.

Documentul urmărește recunoașterea rolului comunităților locale în conservarea biodiversității, atribuirea responsabilităților de administrare și coordonare autorităților publice, sistarea demersurilor unilaterale ale organizațiilor private pentru instituirea unui parc național și introducerea obligativității unui aviz prealabil din partea ADI ITI pentru viitoarele proiecte de rezonare ecologică.

Rezoluția este următoarea:

REZOLUȚIE

1. Afirmarea rolului istoric al comunităților locale în conservarea biodiversității și solicitarea recunoașterii ca zonă OECM (Alte Măsuri Eficiente de Conservare bazate pe Arii)

  • Se recunoaște aportul multisecular al comunităților locale din Țara Făgărașului în menținerea echilibrului ecologic, stării favorabile de conservare a florei și faunei, precum și în gestionarea sustenabilă a resurselor naturale prin practici tradiționale adaptive. În vederea asigurării continuității acestui model rezilient de coabitare și conservare participativă, se solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor recunoașterea oficială a arealului sub jurisdicția ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului ca OECM (Other Effective Area-based Conservation Measures), guvernat direct de autoritățile comunitare locale.

2. Solicităm reconfigurarea/modificarea cadrului instituțional propus prin Memorandum având ca obiect Crearea parcului Național Munții Făgăraș, cap III, pct 1, în sensul atribuirii rolului de decizie, fundamentare tehnică și coordonare exclusiv autorităților și instituțiilor publice.

Considerăm că, statul român dispune de aparatul administrativ, academic și de specialiștii necesari pentru a asigura un management științific riguros.

Fără a minimaliza rolul partenerilor din sectorul neguvernamental, apreciem că implicarea organizațiilor de mediu trebuie să se limiteze strict la participarea activă în cadrul dezbaterilor publice și al proceselor de consultare organizate oficial de către instituțiile statului, respectând astfel principiul transparenței decizionale și al subsidiarității.

În acest scop, se propune încheierea unui protocol de colaborare instituțională între MMAP și ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului, delegând asociației competența de a elabora documentația tehnică, strategiile de management durabil și planurile de acțiune pentru conservarea pe termen lung a biodiversității specifice.

Pentru fundamentarea științifică a acestor demersuri, ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului va înființa o structură tehnică specializată, responsabilă cu elaborarea documentelor de poziție și a studiilor de impact ecologic.

3. Solicitarea de sistare a demersurilor unilaterale de instituire a regimului de arie protejată de către entități private.

  • Se solicită în mod expres Fundației Conservation Carpathia, sau altor organizații neguvernamentale, încetarea oricăror inițiative și demersuri administrative, juridice sau de lobby destinate instituirii regimului de arie naturală protejată (sub forma Parcului Național/Natural Munții Făgăraș), pentru a preveni suprapunerea conflictuală de competențe și pentru a respecta principiul subsidiarității și al suveranității comunităților locale asupra propriului teritoriu.

4. Instituirea condiționalității avizului prealabil obligatoriu pentru proiectele de rezonare ecologică

  • Se instituie obligativitatea obținerii avizului prealabil al ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului pentru orice proiect, propunere sau demers de instituire a Parcului Național/Natural Munții Făgăraș, indiferent de natura inițiatorului: persoane fizice, juridice de drept privat – asociații, fundații – sau entități juridice. Absența acestui aviz din partea structurii asociative reprezentative a comunităților locale atrage lipsa de legitimitate și neconformitatea procedurală a oricărei inițiative de rezonare sau protecție de mediu în arealul menționat.

Comunitățile locale vor să preia inițiativa

Prin această rezoluție, administrațiile locale din Țara Făgărașului transmit că doresc să aibă un rol central în stabilirea viitorului Munților Făgăraș și în gestionarea patrimoniului natural al zonei.

Principala solicitare este ca proprietarii să fie implicați în toate etapele de consultare și decizie, iar documentele tehnice și planurile de management să fie elaborate sub coordonarea autorităților publice.

Dezbaterea de la Cetatea Făgăraș a evidențiat astfel opoziția proprietarilor față de proiectul promovat de Conservation Carpathia, dar și intenția administrațiilor locale de a propune un model alternativ de conservare, în care comunitățile să aibă responsabilitatea și controlul asupra deciziilor care privesc propriul teritoriu.

Rămâne de văzut cum va răspunde Ministerul Mediului solicitărilor formulate prin rezoluție și în ce măsură propunerea ADI ITI Microregiunea Țara Făgărașului va fi preluată în discuțiile privind viitorul Munților Făgăraș.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Făgărașul Tău
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.