Sfânta Parascheva, cinstită de veacuri în Țara Făgărașului

Sfânta Cuvioasă Parascheva este una dintre cele mai iubite sfinte ale calendarului ortodox. În fiecare an, la 14 octombrie, mii de credincioși din întreaga țară merg în pelerinaj la Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se află moaștele sale. Și în Țara Făgărașului, Cuvioasa Parascheva ocupă un loc aparte în viața spirituală a comunităților, numeroase biserici din zonă fiind închinate acesteia.

Cercetările istorice și mărturiile păstrate de-a lungul timpului arată că evlavia față de Sfânta Parascheva are rădăcini adânci în regiune, în special în partea de răsărit a Țării Făgărașului. Pe lângă bisericile amintite în documentele istorice, o altă biserică importantă închinată Cuvioasei se află în orașul Victoria, unde lăcașul de cult cu acest hram este cunoscut și ca Victoria III.

Moldovenii refugiați și biserica de la Ticușu Nou

Potrivit istoricului Mircea Păcurariu, în teza sa de doctorat publicată în 1968, mai multe familii de moldoveni s-au refugiat în Țara Făgărașului în anul 1627, pe fondul instabilității politice din Moldova. Ei s-au așezat în zona Ticușului, unde existaseră și valuri anterioare de refugiați moldoveni.

Cronicarul sas Teutsch consemna în 1839 că locuitorii din Ticușu Vechi au primit români veniți din Moldova, cărora le-au oferit o parte din hotarul satului, în schimbul unor obligații agricole și fiscale. Așezarea noilor veniți a contribuit la formarea comunității cunoscute ulterior drept Ticușu Nou.

Printre refugiați s-ar fi aflat și preotul Emanoil Lup, despre care tradiția locală spune că ar fi putut avea legături de rudenie cu domnitorul moldovean Vasile Lupu. Cert este că, în jurul mijlocului secolului al XVII-lea, la Ticușu Nou a fost ridicată o biserică de piatră cu hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, în contextul legăturilor spirituale dintre Moldova și Transilvania.

Numeroase biserici închinate Cuvioasei Parascheva

Influența acestei tradiții religioase s-a răspândit în satele din apropiere. Printre localitățile în care există sau au existat biserici închinate Sfintei Parascheva se numără Crihalma, Cuciulata, Comăna de Jos, Veneția de Jos, Veneția de Sus, Grid și Râușor. În Părău, vechiul hram nu s-a mai păstrat după ridicarea noii biserici.

Lista lăcașurilor de cult din Țara Făgărașului este completată de bisericile din Hurez, Berivoi Mari, Dridif, Luța, Rucăr, Șercăița și Porumbacu de Sus.

O completare importantă este biserica „Sfânta Parascheva” din orașul Victoria, menționată  în relatările bisericești. Lăcașul a fost amenajat într-o casă donată de familia Albăceanu, într-o perioadă în care construirea de noi biserici era dificilă. Prima biserică a orașului a devenit un reper pentru comunitatea locală, iar în 2013 aici a fost oficiată o Sfântă Liturghie arhierească de către mitropolitul Laurențiu al Ardealului.

În unele sate, cinstirea Sfintei Parascheva este legată de mai multe lăcașuri de cult. Potrivit istoricului publicat de Mitropolia Ardealului, în Cuciulata, Râușor și Veneția de Jos există câte două biserici închinate Cuvioasei.

Un hram păstrat de-a lungul secolelor

Un aspect deosebit îl reprezintă faptul că unele dintre bisericile ridicate în secolul al XVII-lea au trecut, în anumite perioade istorice, în administrarea comunităților greco-catolice. Cu toate acestea, potrivit cercetării publicate de Mitropolia Ardealului, hramul Sfintei Parascheva s-a păstrat în cazul lăcașurilor analizate, chiar și în perioadele de schimbare confesională.

Această continuitate arată importanța tradiției religioase în viața comunităților locale și legăturile spirituale păstrate între românii din Transilvania și cei din Moldova.

A fost Ticușu Nou un posibil refugiu pentru Vasile Lupu?

O ipoteză interesantă, care necesită cercetări arheologice și documentare suplimentare, este aceea că domnitorul Vasile Lupu ar fi putut avea în vedere zona Ticușului Nou ca posibil loc de retragere în cazul pierderii tronului Moldovei.

Poziția geografică a așezării, aflată pe o colină deasupra Oltului, precum și apropierea unor comunități fortificate și a pădurilor din zonă au fost invocate ca argumente în favoarea acestei ipoteze. Numele preotului Emanoil Lup și tradițiile locale au alimentat, de asemenea, această interpretare, însă legătura directă cu domnitorul nu este demonstrată definitiv.

Sfânta Parascheva, ocrotitoare a comunităților făgărășene

De la Ticușu Nou până la Porumbacu de Sus și Victoria, cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva rămâne o parte importantă a patrimoniului spiritual al Țării Făgărașului.

Bisericile închinate Cuvioasei, unele cu o istorie de câteva secole, păstrează memoria unor legături istorice și religioase care au apropiat comunitățile transilvănene de Moldova. În fiecare an, la 14 octombrie, aceste lăcașuri devin locuri de rugăciune și sărbătoare pentru credincioși.

Cinstirea Sfintei Parascheva demonstrează că tradițiile religioase pot traversa veacurile, păstrând vie memoria comunităților și legătura dintre generații.