„Țara Făgărașului nu este un teren gol pe hartă”, Gheorghe Sucaciu cere o dezbatere la Făgăraș privind Parcul Național Făgăraș

Primarul municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu, readuce în atenție proiectul privind înființarea Parcului Național Făgăraș și cere ca dezbaterea privind acest demers să aibă loc în Țara Făgărașului, în prezența comunităților care ar putea fi direct afectate.

Într-un mesaj adresat locuitorilor din Țara Făgărașului, edilul susține că proiectul promovat de Conservation Carpathia este prezentat prin prisma protejării naturii, biodiversității, dezvoltării turismului și creării de locuri de muncă, însă consideră că înainte de orice decizie trebuie clarificate efectele asupra proprietarilor și comunităților locale.

Sucaciu afirmă că oamenii trebuie să știe din timp ce presupune înființarea unui parc național, în condițiile în care în interiorul ariilor protejate pot exista diferite niveluri de protecție, inclusiv zone în care anumite activități sunt restricționate.

„Ce se va întâmpla cu oamenii care trăiesc aici?”, este întrebarea centrală ridicată de primarul Făgărașului.

Edilul enumeră mai multe categorii care ar putea fi afectate de eventualele restricții: proprietarii de păduri și terenuri, crescătorii de animale, cei care folosesc pășunile, cei care exploatează legal lemnul, dar și persoanele care vor să construiască, să dezvolte pensiuni, ferme sau alte afaceri.

„Toate aceste lucruri trebuie discutate ÎNAINTE, nu după”, transmite Gheorghe Sucaciu.

Primarul critică dezbaterea organizată la București

Gheorghe Sucaciu face referire și la o dezbatere recentă organizată de Conservation Carpathia la București. Potrivit edilului, în cadrul întâlnirii s-a vorbit despre necesitatea ca viitorul parc național să fie realizat împreună cu comunitățile locale, însă acesta reclamă faptul că la discuții nu a participat niciun reprezentant al comunității din Țara Făgărașului.

În acest context, primarul consideră că o dezbatere reală ar trebui organizată la Făgăraș, în fața oamenilor care locuiesc în zonă și care ar urma să suporte efectele deciziilor luate.

Sucaciu propune ca la o astfel de întâlnire să participe reprezentanți ai Ministerului Mediului, Romsilva, ai altor parcuri și arii protejate din România, experți, reprezentanți ai localităților din județele Brașov și Sibiu care ar urma să fie incluse în aria protejată, proprietari și reprezentanți ai comunităților locale, dar și reprezentanții Conservation Carpathia.

Ce vrea să afle primarul despre viitorul parc

Printre întrebările pe care Gheorghe Sucaciu le consideră necesare se numără suprafața exactă propusă pentru Parcul Național Făgăraș, localitățile și terenurile care ar urma să fie incluse, suprafața proprietăților private afectate și zonele care ar urma să beneficieze de protecție strictă sau integrală.

Primarul cere, de asemenea, clarificări privind activitățile care vor fi permise și cele care vor fi interzise, exploatarea forestieră legală, pășunatul, construcțiile și investițiile, precum și modul în care vor fi luate și controlate deciziile în interiorul viitoarei arii protejate.

O altă întrebare ridicată vizează rangerii: cine îi va angaja, cine îi va plăti și ce autoritate vor avea. Edilul întreabă și cine va suporta costurile administrării parcului și ce se va întâmpla în cazul în care statul nu va avea fondurile necesare pentru plata compensațiilor către proprietarii ale căror drepturi de utilizare a terenurilor ar fi restrânse.

„Și, poate cea mai importantă întrebare: ce garanții au locuitorii că promisiunile de astăzi vor fi valabile și peste 10, 20 sau 50 de ani?”, afirmă Sucaciu.

„Nu sunt împotriva protejării Munților Făgăraș”

Primarul subliniază că nu se opune protejării Munților Făgăraș, însă susține că trebuie găsit un echilibru între conservarea naturii și drepturile comunităților locale.

„Nu sunt împotriva protejării Munților Făgăraș. Dimpotrivă. Munții Făgăraș sunt patrimoniul nostru natural și trebuie protejați”, transmite Gheorghe Sucaciu.

Acesta atrage însă atenția că beneficiile anunțate pentru comunitățile locale trebuie explicate concret: câte locuri de muncă vor fi create, ce tip de turism este vizat și ce investiții sunt preconizate.

În mesajul său, edilul amintește și că proiectul Conservation Carpathia privind crearea unei mari zone protejate în sudul Carpaților este unul urmărit de mai mulți ani.

„Pădurea are trei funcții: socială, de mediu și economică. Orice exagerare a uneia dintre ele duce la dezechilibre între celelalte două”, este ideea citată de primar din cadrul dezbaterii organizate de Conservation Carpathia.

Gheorghe Sucaciu susține că locuitorii trebuie să aibă acces nu doar la informații despre biodiversitate și beneficiile conservării, ci și la hărți, suprafețe, zonare, reguli, restricții, costuri, compensații și responsabilitățile fiecărei părți implicate.

„Țara Făgărașului nu este un teren gol pe hartă”

Primarul consideră că un proiect de asemenea amploare nu poate fi impus comunităților locale și afirmă că oamenii trebuie să știe ce se va întâmpla cu terenurile lor înainte de a li se vorbi despre beneficiile viitorului parc.

„Țara Făgărașului nu este un teren gol pe hartă. Aici trăiesc oameni. Tocmai de aceea, dacă se dorește un proiect atât de important precum Parcul Național Făgăraș, acesta trebuie să fie unul asumat de oamenii locului, nu doar prezentat oamenilor locului”, transmite Gheorghe Sucaciu.

Edilul precizează că nu propune respingerea din start a proiectului, ci o analiză atentă și o dezbatere reală cu comunitățile.

„Nu spun să respingem din start proiectul. Spun să nu îl acceptăm orbește. Dacă se va face ceva, normal și corect ar fi să se facă împreună cu oamenii din Țara Făgărașului, nu peste capul lor”, mai spune primarul.

În final, Gheorghe Sucaciu afirmă că, dacă autoritățile și comunitățile locale nu vor fi ascultate și consultate, locuitorii ar putea ieși în stradă pentru a cere, în mod pașnic și democratic, să fie implicați în deciziile privind viitorul zonei.