Înălțarea Sfintei Cruci 2026, zi de post aspru
Înălțarea Sfintei Cruci este una dintre cele mai vechi sărbători creștine și este prăznuită în fiecare an pe 14 septembrie. Ziua amintește de două momente importante: descoperirea lemnului Sfintei Cruci la Ierusalim, în vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, și aducerea lui înapoi după ce fusese luat de perși.
Numele sărbătorii vine de la gestul episcopului Macarie al Ierusalimului, care a ridicat Crucea într-un loc înalt, astfel încât oamenii adunați să o poată vedea și cinsti. Tocmai de aceea, 14 septembrie nu amintește doar de găsirea Crucii, ci și de cinstirea publică a unuia dintre cele mai importante simboluri ale credinței creștine. În credința ortodoxă, Crucea are mai multe înțelesuri. Este, înainte de toate, Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos și amintește de jertfa Sa pentru oameni, scrie Basilica.ro.
În același timp, este semnul prin care creștinii își mărturisesc credința. Crucea vorbește însă și despre viața fiecărui om, despre greutățile pe care le duce, despre răbdare, responsabilitate și puterea de a merge mai departe. A-ți purta crucea înseamnă, în sens creștin, să nu fugi de încercări și să încerci să rămâi aproape de Dumnezeu și de cei din jur.
Crucea este strâns legată și de Înviere. În credința ortodoxă, ea nu este doar un simbol al suferinței, ci și al biruinței asupra morții. Răstignirea lui Hristos este urmată de Înviere, iar această legătură dă sărbătorii un sens puternic. Credinciosul este îndemnat să nu își piardă speranța atunci când trece prin perioade grele și să găsească putere în rugăciune, răbdare și fapte bune. Crucea devine astfel un simbol al iubirii, al jertfei și al speranței.
Cum a fost recunoscută Crucea Lui Isus Hristos
Potrivit tradiției bisericești, împăratul Constantin cel Mare a trimis-o pe mama sa, Sfânta Elena, la Ierusalim pentru a căuta Crucea pe care fusese răstignit Iisus Hristos. În apropierea Sfântului Mormânt au fost găsite trei cruci, considerate a fi cele ale Mântuitorului și ale celor doi tâlhari răstigniți alături de El. Au fost descoperite și piroanele, însă rămânea o întrebare: care dintre cele trei era Crucea lui Hristos?
Potrivit Sinaxarului, Crucea a fost recunoscută printr-o minune. În apropierea locului unde fuseseră găsite cele trei cruci trecea un cortegiu funerar. O tânără moartă era dusă la înmormântare, iar crucile au fost apropiate, pe rând, de trupul ei. La atingerea uneia dintre ele, tânăra a revenit la viață. Celelalte două nu au avut niciun efect. Astfel, Crucea prin care s-a petrecut minunea a fost recunoscută drept cea pe care fusese răstignit Iisus Hristos.
După această minune, Sfânta Elena și credincioșii s-au închinat Sfintei Cruci. Pentru că în jur se adunase o mulțime foarte mare, iar oamenii nu se puteau apropia cu toții, episcopul Macarie al Ierusalimului a ridicat Crucea deasupra lor, astfel încât să poată fi văzută. Credincioșii au răspuns prin rugăciunea „Doamne, miluiește!”. De la acest gest al ridicării Crucii în fața poporului vine și numele sărbătorii de pe 14 septembrie.
Ziua de 14 septembrie este legată și de biserica ridicată de împăratul Constantin deasupra Mormântului Domnului. Aceasta a fost sfințită pe 13 septembrie 335, iar în ziua următoare Sfânta Cruce a fost arătată credincioșilor. Mai târziu, sărbătoarea a ajuns să amintească și de readucerea Crucii după ce fusese luată de perși în anul 614. Ea a fost recuperată în vremea împăratului Heraclius și adusă din nou la Ierusalim.
De ce Înălțarea Sfintei Cruci este zi de post aspru
Înălțarea Sfintei Cruci este zi de post aspru pentru că amintește direct de Răstignirea, Patimile și Moartea lui Iisus Hristos. Chiar dacă este una dintre marile sărbători ale Bisericii, ziua de 14 septembrie are un caracter de reculegere. La Sfânta Liturghie este citită Evanghelia care amintește de momentele din Vinerea Mare, iar credincioșii sunt chemați să trăiască această zi cu rugăciune și cumpătare.
Postul se ține în fiecare an pe 14 septembrie, indiferent în ce zi a săptămânii cade sărbătoarea. În 2026, Înălțarea Sfintei Cruci este prăznuită într-o zi de luni, însă rânduiala rămâne aceeași. Se face dezlegare la untdelemn și vin, dar nu există dezlegare la pește. Tocmai această rânduială mai strictă arată legătura dintre sărbătoare și amintirea Răstignirii Mântuitorului.
Postul din această zi nu înseamnă însă doar renunțarea la carne, lapte, ouă și alte alimente de origine animală. Credincioșii sunt îndemnați să acorde mai mult timp rugăciunii, să evite certurile și excesele și să îi ajute pe cei aflați în nevoie. Cinstirea Crucii este legată de jertfă și iubire, iar postul devine astfel și un prilej de a fi mai atent la felul în care te porți cu cei din jur.
În unele zone se păstrează și obiceiul unui post mai lung înainte de Ziua Crucii. Acesta poate începe pe 1 septembrie sau chiar din 29 august, de la Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, și se încheie pe 14 septembrie
