Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români: Tradiția spune că fetele care nu au fost sărutate în această zi vor fi singure tot anul

În 24 februarie se sărbătorește Dragobetele, care face parte din tradiţia poporului român. Dragobetele este, conform credinţei populare, un duh poznaş şi capricios, căruia trebuie să îi câştigi bunăvoinţa, motiv pentru care trebuie să te asiguri că în ziua respectivă nu încalci tradiția.

Denumirea de Dragobete provine de la cuvintele slave vechi „dragu-” – drag și „bîti” – a fi (deci a fi drag). Ca atare, denumirea slavă a început să fie adaptată încet-încet la limba noastră, astfel apărând în Evul Mediu denumirile Vobretenia, Rogobete, Bragobete, Bragovete (unele dintre ele, foarte apropiate de denumirea cunoscută astăzi – Dragobete), până când, probabil și sub influența principalelor caracteristici ale sărbătorii s-a impus pe arii destul de extinse, mai ales în sudul și sud-vestul României şi în Moldova, denumirea Dragobete.

Considerat ca fiind patronul dragostei, al bunei dispoziții, deschizător al primăverii și fiu al Babei Dochia, Dragobetele este întâmpinat cu flori. Tradiția spune că fetele și femeile care nu au fost sărutate în această zi vor fi singure tot anul. De aceea, menirea Dragobetelui este de a le găsi și a le săruta chiar și pe acele fete care nu sunt frumoase.

Ce nu ai voie să faci de Dragobete

Pentru că sărbătoarea este şi una a renaşterii naturii, nu se sacrifică şi nu se cumpără animale în ziua de Dragobete. În general, sărbătoarea era considerată una de bun augur pentru treburile mărunte din casă, dar nu şi pentru treburile mari, așa că oamenii evitau să muncească prin ogrăzi sau la câmp de teamă că „vor ciricăi toată viața”. Pentru a nu-ţi atrage furia lui Dragobete, nu ai voie să cârpeşti, coşi, speli sau să calci nimic de ziua lui. Singurul lucru pe îți dă voie să îl faci este curăţenia în casă, primenind căminul pentru ca anul ce vine să fie cu spor, belşug şi dragoste pentru toţi cei ce locuiesc în casă.

Tradiții și superstiții de Dragobete

În dimineaţa de Dragobete, la ţară, fetele se îmbracă frumos şi pornesc prin văi şi lunci, culegând primele flori ale primăverii. Tu poţi cumpăra brânduşe, viorele sau ghiocei pe care să îi agăţi la icoane. Se spune că acest simplu gest te va păstra tânără şi va înlătura invidia şi gândurile rele îndreptate asupra ta. Florile uscate se aruncă pe o apă curgătoare în ziua de Sânziene, ca toate relele să plece la vale odată cu ele. Dacă, întâmplător, se nimerea să găsească și fragi înfloriți, florile acestora erau adunate în buchete ce se puneau, mai apoi, în lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele: „Flori de fragă Din luna lui Faur La toată lumea să fiu dragă Urâciunile să le desparți”.

foto: https://playtech.ro/