Proiecte în valoare de 140 de milioane de euro, la Făgăraș. Cum sunt gestionate?

Făgărașul a accesat fonduri europene și guvernamentale în sume colosale, lucru recunoscut chiar și de unii adversari politici, de la nivel județean sau național. Din 2016 și până în prezent, administrația locală a adus în visteria Făgărașului suma de peste 140 de milioane de euro, ceea ce înseamnă bugetul Făgărașului pe 14-15 ani. Gestionarea tuturor proiectelor și lucrărilor nu este însă un lucru extrem de ușor, fiind proiecte în desfășurare pe aproape toate palierele, dar și alte cereri de finanțare, care se depun în funcție de programele de finanțare deschise. 

Încet, încet se redeschid șantierele

Primăvara bate la ușă și odată cu ea se vor redeschide șantierele menite să modernizeze Făgărașul, în urma a zeci de proiecte câștigate cu fonduri europene sau pe programele guvernamentale. Potrivit primarului Făgărașului, până la finalul acestui an se vor finaliza multe din proiectele mari de infrastructură.

„Unele șantiere deja s-au deschis, acolo unde lucrările nu necesită temperaturi de 10 grade. Se lucrează la pasaj, se mai lucrează în zona centrală, dar lucrările vor fi redeschise pe parcursul lunii martie, în funcție de temperaturi, acolo unde lucrările de infrastructură necesită temperaturi pozitive și pe parcursul nopții. Trebuie să avem pe parcursul nopții mai mult de 5-6 grade Celsius, pe parcursul zilei mai mult de 10 grade. La ocolitoare se lucrează pentru că acolo nu este nevoie de o temperatură ridicată, iar pe celelalte proiecte de mobilitate și de infrastructură pe fonduri europene, se lucrează la anumite categorii de lucrări“, ne-a spus Gheorghe Sucaciu, primarul Făgărașului.

Echipă de responsabili pentru fiecare proiect

Gestionarea tuturor proiectelor, cu respectarea legilor în vigoare, dar și a pașilor obligatorii, asta pentru nu pierde finanțarea, presupune multă muncă și atenție din partea responsabililor. Astfel că pentru fiecare proiect a fost constituită o echipă de responsabili în frunte cu un manager de proiect. Însă, oamenii din primărie au de gestionat mai multe proiecte în același timp, pentru că nu există posibilitatea angajării de personal nou.

„Este destul de greu, este un volum extraordinar de mare de muncă. Pe unele proiecte mai avem și consultanții care ajută în implementarea lor. Eu discut cu toate instituțiile care finanțează aceste proiecte, ca finanțarea să fie cât mai cursivă și la timpul ei, ca firmele să poată face lucrările și să respecte graficul de lucrări. Nu este ușor, suntem zilnic în ședințe de lucru: cu constructorul, cu diriginții, cu supervizorii, cu consultanți, cu proiectanți, ca să putem să gestionăm aceste proiecte și să nu le scăpăm din mână. Personalul tehnic din primărie lucrează pe teren, împreună cu diriginții, iar acolo unde lucrările nu sunt conforme și nu sunt așa cum ar trebui efectuate, îi întorc pe constructori și refac tot ce este de refăcut. Este destul de greu, dar ne-am mobilizat. Nu avem personal foarte mult, știți foarte bine că posturile sunt blocate, volumul de muncă este tot mai mare, pentru că implementăm unele proiecte, am depus alte cereri de finanțare și suntem în curs de depunere a altor cereri de finanțare. În momentul de față, avem 8 oameni la Serviciul de Proiecte, dar pentru a implementa fiecare proiect, am făcut câte o echipă cu manager de proiect. Și vă dau un exemplu: pentru ocolitoare am făcut un management de proiect unde este un manager, iar în echipa de proiect este o persoană de la Achiziții, una de la Proiecte, una de la Investiții sau de la alt compartiment, care pot ajuta în implementarea acestui proiect. Sunt tot felul de probleme pe parcursul implementării unui proiect, iar persoana responsabilă preia problema și o rezolvă. Managerul organizează lucrul acesta, iar eu discut cu toți managerii de proiecte, dar și cu toată echipa. Am făcut în așa fel încât fiecare proiect să aibă un responsabil și o echipă de implementare“, a mai spus primarul Făgărașului.

Neconformitățile, sesizate și de cetățeni

Bineînțeles că apar și probleme în aceste șantiere de modernizare, pe care responsabilii de proiect le trimit constructorului spre rezolvare, până la recepția finală a lucrărilor. Astfel de sesizări sunt făcute și de cetățenii Făgărașului, în special pe paginile de socializare de pe internet.

„Sunt bine primite și de la cetățeni acele sesizări. La aceste sesizări, chiar dacă au fost verificate, mai mergem și mai verificăm odată, dar 99% din probleme se știu și ele sunt trimise spre rezolvare. Vă dau un exemplu: podul peste pârâul Berivoi, unde s-a finalizat suprastructura pentru a se putea circula, iar lucrările mici de tencuială sau alte lucruri se fac în funcție de starea vremii. Însă nu am putut să așteptăm ca în perioada de iarnă să nu dăm drumul la pod, pentru că n-am tencuit piciorul la un pod sau o bucată de zidărie. Acestea sunt niște lucruri pe care unii oameni politici le sesizează, pentru că nu știu cum se fac lucrări, nici măcar n-au făcut un garaj în viața lor“, a mai spus primarul.

Lista proiectelor câștigate, unele finalizate, altele în desfășurare, este una destul de lungă și cuprinde investiții pe toate planurile: de la infrastructură rutieră, școlară, sanitară, la cultură, sport, locuințe etc. Dacă ar fi trebuit să fie făcute din bugetul local, din taxele și impozitele cetățenilor Făgărașului, fără a mai face nicio altă cheltuială, ar fi fost nevoie de bugetul Făgărașului pe 14-15 ani.

„Sunt sume foarte mari, suma proiectelor care au fost cu contracte semnate din 2016 până în momentul de față se duce la o valoare de peste 140 de milioane de euro. Dacă noi calculăm o medie a bugetului Făgărașului din taxele noastre de maxim 10 milioane de euro, ar însemna bugetul Făgărașului pe 14-15 ani. Lucrările mari de infrastructură vor fi finalizate până la sfârșitul anului, dar pe parcurs vom mai începe și alte proiecte. Dezvoltarea infrastructurii și dezvoltarea Municipiului Făgăraș nu se oprește cu aceste proiecte. Noi în continuare găsim finanțări pentru tot ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii publice de drumuri, trotuare, de mobilitate, de școli, de sănătate. Ne pliem încontinuu pe programele din strategia națională și implementăm proiecte în municipiul Făgăraș“, a mai spus Gheorghe Sucaciu.

Etapele realizării unui proiect de investiții publice: de la o idee la recepția lucrărilor

Cine aprobă o investiție majoră într-o localitate? Ce pași trebuie urmați? De ce apar întârzieri în finalizarea unei investiții? Cine răspunde de calitatea lucrărilor? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vom încerca să răspundem în următoarele rânduri.

Conform ordonanței de urgență nr. 88/2013, pentru realizarea unui proiect de investiţii publice semnificative este necesară parcurgerea, după caz, a următoarelor etape:

a) etapa 1 – IDENTIFICAREA proiectului: etapă a ciclului de proiect în care ideea este transpusă într-o notă conceptuală, capabilă a oferi informaţii într-o manieră riguroasă. În cadrul acestei etape se realizează, după caz, studiul de prefezabilitate, memoriul tehnico-economic sau nota de fundamentare, care reprezintă un instrument ce ghidează procesul de luare a deciziilor cu privire la cea mai bună modalitate de a rezolva o nevoie ori o problemă a beneficiarilor avuţi în vedere de un proiect de investiţii;

b) etapa 2 – STUDIUL DE FEZABILITATE: etapă a proiectului în care se analizează detaliat cea mai viabilă alternativă din punct de vedere tehnic, economic şi social. În această fază ordonatorul de credite realizează schiţa completă a proiectului şi studiile menite a stabili corect dimensiunea proiectului, evaluarea impactului de mediu, precum şi alte studii necesare realizării proiectului. Pentru ca un proiect să poată trece în etapele următoare, studiul de fezabilitate este necesar să fie aprobat în condiţiile legii;

c) etapa 3 – SELECȚIA ȘI BUGETAREA: etapa de selecţie are loc după ce ordonatorul de credite consideră că un anumit proiect îndeplineşte principiile şi criteriile de prioritizare. Etapa de bugetare are loc atunci când unui proiect i se asigură fondurile necesare implementării;

d) etapa 4 – IMPLEMENTAREA/EXECUȚIA proiectului: etapă a ciclului de proiect în care se realizează implementarea fizică a proiectului care a primit o alocare bugetară pentru a putea fi finalizat în intervalul de timp estimat;

e) etapa 5 – FINALIZAREA, operarea şi întreţinerea proiectului: etapă ce apare odată ce recepţia şi punerea în funcţiune a proiectului au fost finalizate. Beneficiarul investiţiei va monitoriza livrarea serviciilor, pentru a se asigura că noile active îşi ating scopul pe perioada de folosinţă;

f) etapa 6 – EVALUAREA EX POST a proiectului: un proces care are ca scop evaluarea, explicarea şi diseminarea rezultatelor obţinute ale unui proiect de investiţii.

De la o idee la un obiectiv finalizat este o cale destul de lungă, iar documentația necesară este destul de stufoasă. Pentru obiectivele/proiectele de investiţii finanţate din fonduri publice, documentaţiile tehnico-economice aferente se elaborează, la rândul lor, tot în etape, după cum urmează:

a) în etapa I:

– se elaborează nota conceptuală (documentaţia întocmită de beneficiarul investiţiei în scopul justificării necesităţii şi oportunităţii realizării unui obiectiv de investiţii, finanţat total sau parţial din fonduri publice);

– se elaborează tema de proiectare (exprimă intenţiile investiţionale şi nevoile funcţionale ale beneficiarului investiţiei, evidenţiate în nota conceptuală, determinând concepţia de realizare a obiectivului de investiţii, în funcţie de condiţionările tehnice, urbanistice generale ale amplasamentului, de protecţie a mediului natural şi a patrimoniului cultural sau alte condiţionări specifice obiectivului de investiţii);

b) în etapa a II-a:

– se elaborează studiul de prefezabilitate (pt.obiectivele noi), după caz (documentaţia prin care, fără a se limita la datele şi informaţiile cuprinse în nota conceptuală şi în tema de proiectare, se analizează, preliminar, necesitatea şi oportunitatea realizării obiectivului de investiţii, se identifică scenarii/opţiuni tehnico-economice posibile şi se selectează un număr limitat de scenarii/opţiuni fezabile pentru realizarea obiectivului de investiţii);

– se emite CERTIFICATUL DE URBANISM (se obtin avizele privind asigurarea utilităţilor, studiu topografic, studio geo, avize, acorduri şi studii specific)

– se elaborează studiul de fezabilitate (pt. obiectivele noi)sau documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii (pt. construcţii existente), după caz (documentaţia tehnico-economică prin care proiectantul, fără a se limita la datele şi informaţiile cuprinse în nota conceptuală şi în tema de proiectare şi, după caz, în studiul de prefezabilitate, analizează, fundamentează şi propune minimum două scenarii/opţiuni tehnico-economice diferite, recomandând, justificat şi documentat, scenariul/opţiunea tehnico-economic(ă) optim(ă) pentru realizarea obiectivului de investiţii);

c) în etapa a III-a:

– se elaborează proiectul pentru autorizarea/desfiinţarea executării lucrărilor (PAC/DTAC)

– in baza PAC/DTAC se emite AUTORIZATIA DE CONSTRUIRE/DESFIINȚARE;

d) în etapa a IV-a:

– se elaborează proiectul tehnic de execuţie (documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii; componenta tehnologică a soluţiei tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiţii, la faza de proiectare – proiect tehnic de execuţie, în condiţiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobaţi şi a autorizaţiei de construire/desfiinţare).

Investitorii (UAT, in cazul nostru) au obligaţia de a asigurara verificarea execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii prin diriginţi de specialitate sau operatori economici de consultanţă specializaţi, pe tot parcursul lucrărilor.

Verificarea calităţii lucrărilor executate pentru realizarea construcţiilor şi a intervenţiilor la construcţiile existente, pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire sau de desfiinţare, este obligatorie şi se efectuează de către investitori (UAT) prin diriginţi de şantier autorizaţi, angajaţi din aparatul propriu şi prin responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi, angajaţi ai executanţilor.

Agentul econimic care execută lucrări de construcţii asigură nivelul de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale, prin personal propriu şi responsabili tehnici cu execuţia (persoane autorizate), precum şi printr-un sistem propriu conceput şi realizat.

Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. organizează autorizarea responsabililor tehnici cu execuţia (ei îl reprezintă pe CONSTRUCTORUL) şi a diriginţilor de şantier (ei reprezinta UAT-ul), precum şi confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al acestora.

Pe tot parcursul derulării unui proiect, atât din poartea executantului cât și din partea beneficiarului există o serie de obligații și răspunderi:

Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor:

a) precizarea prin proiect a categoriei de importanţă a construcţiei;

b) asigurarea prin proiecte şi detalii de execuţie a nivelului de calitate corespunzător cerinţelor, cu respectarea reglementărilor tehnice şi a clauzelor contractuale;

c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate;

d) elaborarea caietelor de sarcini, a instrucţiunilor tehnice privind execuţia lucrărilor, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile, precum şi, după caz, a proiectelor de urmărire privind comportarea în timp a construcţiilor. Documentaţia privind postutilizarea construcţiilor se efectuează numai la solicitarea proprietarului;

e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de execuţie determinate pentru lucrările aferente cerinţelor şi participarea pe şantier la verificările de calitate legate de acestea;

f) stabilirea modului de tratare a defectelor apărute în execuţie, din vina proiectantului, la construcţiile la care trebuie să asigure nivelul de calitate corespunzător cerinţelor, precum şi urmărirea aplicării pe şantier a soluţiilor adoptate, după însuşirea acestora de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi, la cererea investitorului;

g) participarea la întocmirea cărţii tehnice a construcţiei şi la recepţia lucrărilor executate;

h) asigurarea asistenţei tehnice, conform clauzelor contractuale, pentru proiectele elaborate, pe perioada execuţiei construcţiilor sau a lucrărilor de intervenţie la construcţiile existente;

i) asigurarea participării obligatorii a proiectantului coordonator de proiect şi, după caz, a proiectanţilor pe specialităţi la toate fazele de execuţie stabilite prin proiect şi la recepţia la terminarea lucrărilor.

Executanții:

a) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor printr-un sistem propriu de calitate conceput şi realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu execuţia autorizaţi;

b) asigură convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;

c) soluţionează neconformităţile, defectele şi neconcordanţele apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;

d) sesizează, în termen de 24 de ore, Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. în cazul producerii unor accidente tehnice în timpul execuţiei lucrărilor;

e) supune la recepţie numai a construcţiile care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat investitorului documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei;

f) aduce la îndeplinire, la termenele stabilite, măsurile dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii;

g) remediază, pe propria cheltuială, defectele calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuţie, cât şi în perioada de garanţie stabilită potrivit legii;

Specialiștii verificatori de proiecte, responsabilii tehnici cu execuția și experții tehnici atestați, au la rândul lor următoarele obligații și răspunderi:

a) specialiştii verificatori de proiecte atestaţi răspund în mod solidar cu proiectantul în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.

b) responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi răspund, conform atribuţiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor fundamentale la lucrările de construcţii pentru care sunt angajaţi.

c) experţii tehnici atestaţi, angajaţi pentru expertizarea unor proiecte, lucrări de construcţii sau construcţii aflate în exploatare, răspund pentru soluţiile date.

d) în cazul producerii unor evenimente deosebite din cauza unor factori naturali sau antropici, la solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., experţii tehnici atestaţi participă la evaluarea stării tehnice a construcţiilor avariate în vederea stabilirii condiţiilor de utilizare în continuare ori de dezafectare a acestora

Beneficiarii investiţiilor, pe toatã perioada de realizare a obiectivelor de investiţii, au obligaţia:

a) să asigure şi să verifice necesitatea şi oportunitatea, precum şi legalitatea, realitatea şi regularitatea pentru iniţierea, finanţarea, proiectarea, execuţia, recepţia, decontarea, punerea în funcţiune, utilizarea şi întreţinerea obiectivului de investiţii;

b) să monitorizeze calitatea investiţiei şi conformitatea cu proiectul tehnic, precum şi a materialelor puse în operă;

c) să urmărească respectarea condiţiilor privind derularea contractului şi să hotărască, pe baze legale, necesitatea încheierii de acte adiţionale de diminuãri de alocaţii bugetare anuale, de suplimentãri de valori contractate, de decalãri de termene de predare sau prelungiri ale duratei de execuţie;

d) să facă recepţia pe faze şi la terminarea lucrãrilor, precum şi recepţia finală;

e) să efectueze plata lucrărilor în baza facturilor emise de executant, conform stadiilor fizice executate şi a recepţiilor în cauză;

f) să urmărească comportarea în exploatare a construcţiei pe perioada de garanţie, să întocmească cartea tehnică a construcţiei şi să respecte instrucţiunile de exploatare şi urmărire a comportării în timp a obiectului de investiţii.

Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia autorizat, dirigintele de şantier autorizat, expertul tehnic atestat răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existenţă a construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei.

Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în construcţii, constată contravenţiile, aplică sancţiunile şi măsurile prevăzute de lege şi dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător

Recepţia construcţiilor constituie o componentă a sistemului calităţii şi reprezintă un proces complex prin care se certifică, în condiţiile legii, finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcţii noi sau a unor intervenţii la construcţii existente, cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile şi în conformitate cu prevederile autorizaţiei de construire/desfiinţare, precum şi ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcţiei.

Recepţia construcţiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu documentaţia de execuţie şi cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcţiei.

Recepţia construcţiilor se face de către investitor/proprietar, în prezenţa proiectantului şi a executantului şi/sau reprezentanţilor de specialitate, legal desemnaţi de aceştia.

Recepţia construcţiilor de orice categorie şi clasă de importanţă se efectuează de către investitor/proprietar atât pentru construcţii noi, cât şi în cazul intervenţiilor la construcţii existente, pentru care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de construire/desfiinţare, şi se realizează în două etape:

a) recepţia la terminarea lucrărilor;

b) recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.

Din componenţa comisiei de recepţie la terminarea lucrărilor fac parte, în mod obligatoriu:

a) un reprezentant desemnat de către investitor, care este şi preşedintele comisiei;

b) un reprezentant desemnat de către autoritatea administraţiei publice competente care a emis autorizaţia de construire/desfiinţare;

c) 1-3 specialişti în domeniul lucrărilor de construcţii supuse recepţiei, în funcţie de categoria şi clasa de importanţă a construcţiilor, desemnaţi de investitor, alţii decât cei implicaţi în proiectarea/execuţia obiectivului de investiţii; aceştia îşi desfăşoară activitatea ca angajaţi ai investitorului, cu contract de muncă sau pe bază de contract de prestări servicii, ca persoană fizică autorizată, după caz, potrivit legii.

De asemenea, reprezentanţii executantului şi ai proiectantului participă, în mod obligatoriu, în calitate de invitaţi, la recepţia la terminarea lucrărilor, în conformitate cu prevederile Legii.

Ce se întâmplă cu lucrările neconforme? Ce pârghii are un beneficiar pentru a remedia eventualele neconcordanțe?

Potrivit art. 39 alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, contractantul (proiectant, executant) are obligația de a constitui o garanție de bună execuție  în scopul asigurării autorității contractante de îndeplinirea cantitativă, calitativă și în perioada convenită a contractului de achiziție publică.

Totodată, potrivit prevederilor art. 41, prima teză,  din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, oricând pe parcursul îndeplinirii contractului de achiziţie publică/contractului subsecvent, în limita prejudiciului creat, în cazul în care contractantul nu îşi îndeplineşte din culpa sa obligaţiile asumate prin contract.

De asemenea, din interpretarea prevederilor art. 42 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă nu va elibera/restitui garanția de bună execuție în situația neîndeplinirii de către contractant a obligaţiilor asumate prin contractul de achiziţie publică.

Garanția de bună execuție va acoperi întreaga perioadă de derulare a contractului și, de asemenea, se poate extinde după perioada de încetare a contractului în condițiile prevederilor legale mai sus amintite.

Așadar, prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a onorat sarcinile și obligațiile specificate în contract și că lucrările sunt în conformitate cu documentația de executie, iar în caz contrar, deficiențele vor fi remediate pe cheltuiala celor responsabili de producerea lor: proiectant sau executant.