Europa renunţă la interzicerea maşinilor pe benzină

Lipsa de plauzibilitate a unui viitor energetic cu carbon net zero devine atât de evidentă încât până şi europenii au început să bage de seamă, scriu cei de la Rador. Dovadă e decizia din weekend de a renunţa la interzicerea automobilelor cu motoare cu combustie internă, pe care UE intenţiona s-o implementeze până în 2035. Eurocraţii de la Bruxelles au conceput interdicţia ca parte a planului lor de a ajunge la emisii nete zero de dioxid de carbon până în 2050. Dar ce-şi imaginau autorii legii că ar putea substitui motoarele convenţionale rămâne un mister. Nu există vreo tehnologie care să permită înlocuirea combustibililor fosili cu baterii în ce priveşte distanţa care poate fi parcursă şi uşurinţa alimentării, şi nimeni nu poate spune dacă şi când ar putea să apară asemenea baterii. Vehiculele electrice au totodată nevoie de subvenţii atât la nivel de consumator cât şi la nivel de producţie, pe tot parcursul lanţului de aprovizionare, pentru a putea fi profitabile, după cum a relatat ziarul acesta săptămâna trecută. Vehiculele electrice mai necesită şi minerale rare, adesea obţinute din mine poluante din China. Sunt la fel de verzi şi de accesibile ca şi energia folosită pentru a le încărca. Iar în Europa aceasta e produsă din cărbune, pentru care consumatorii plătesc în prezent un preţ enorm din caza costurilor presupuse de introducerea forţată în reţea a surselor regenerabile intermitente, precum cele solare şi eoliene. Din aceste motive, la care se adaugă şi o doză de egoism comercial de modă veche, industria auto a Germaniei a obiectat la interzicerea motoarelor cu combustie internă – şi e bine că cineva a făcut-o. Rezistenţa Berlinului şi a altor câtorva guverne din UE a forţat Bruxelles-ul să renunţe aproape complet la interdicţie. Consumatorii vor fi în măsură să cumpere maşini cu combustie internă atât timp cât ele vor fi capabile să funcţioneze cu combustibili sintetici, care sunt produşi din carbon captat sau energie regenerabilă. Bruxelles-ul încă pare că mai speră că respectivele maşini vor arde doar asemenea „e-combustibili” după 2035. Însă dubiile privind fezabilitatea tehnologică a acestui angajament pot explica de ce organizaţiile ecologiste au fost consternate de decizia din weekend. Suspecţii de serviciu se plâng că acesta e un alt cadou catastrofal pentru Pământ oferit de Berlin industriei sale auto, cu care are o relaţie clientelară – ca şi cum în privinţa subvenţiilor pentru vehiculele electrice, implicând şi ele un anume cost pentru mediu, n-ar exista trafic de influenţă şi pomeni de la stat pentru corporaţii. Realitatea este aceea că mari câştigători sunt consumatorii, care se vor bucura de o ofertă mai variată de vehicule şi combustibili, prin care să-şi poată echilibra nevoile de mobilitate cu aspiraţiile verzi.
E un lux de care consumatorii din statele California, Oregon şi Washington nu se vor bucura, întrucât acestea sunt pe cale să adopte interzicerea din 2035 a maşinilor noi cu motoare cu combustie internă.