„Sperăm să avem răspunsuri la cererile de finanțare depuse, să ducem la capăt ceea ce ne-am propus, pentru că vor fi niște lucruri benefice pentru toți locuitorii comunei“

Anul 2022 a fost unul bun pentru comuna Șercaia din punct de vedere administrativ. S-au încheiat lucrările la cadastru general, s-au deblocat și reluat lucrările la apă-canal în Vad, lucrările la asfaltare din comună, dar s-au accesat și alte proiecte cu fonduri externe. Despre toate acestea, am stat de vorbă cu primarul comunei, Cristinel Paltin, care se declară destul de mulțumit de ceea ce s-a realizat anul trecut, însă spune că e loc de mai bine.

Cum a fost anul 2022 în comuna Șercaia, din punct de vedere administrativ? Știm că ați finalizat câteva proiecte importante, iar altele sunt pe ultima sută de metri. Sunteți mulțumit de ce s-a realizat în comună?

În mare parte da, sunt mulțumit; putea să fie și mai bine, dar sunt mulțumit și cu cât am făcut. În esență, am reușit până la urmă și am rezolvat toate problemele care ne blocau investiția de apă-canal de la Vad, investiție care trebuie neapărat să se încheie până în luna august, pentru că se încheie programul de finanțare. Nu avem nicio vină, dar tragem ponoasele, pentru că nu noi am blocat acest proiect și a fost foarte greu până am deblocat toate greșelile birocratice ale celor care girează, ale finanțatorului. Mare parte a bugetului de anul acesta se duce către această investiție, care trebuie finalizată. Am alocat cam 5.247. 000 de lei pentru finalizarea acestei investiții.

Cât la sută din lucrare este efectuată?

Cam 60-70% din lucrare este efectuată. Va fi destul destul de greu, nici nu am certitudinea că vom reuși până în august, dar categoric trebuie să reușim. Nu mai putem depune altă cerere de plată la finanțator, la AFIR Alba Iulia, pentru că se închide programul de finanțare.

Ce mai este de făcut? Mai este de făcut strada Principală, să facem hidraulica la toate căminele care s-au executat și gospodăria de apă. Forajele au fost făcute, aducțiunea până la Vad este făcută, deci se lucrează. Este principala noastră preocupare pentru anul 2023.

Un alt proiect important deblocat a fost cel de modernizare a străzilor!

S-a lucrat în anul 2022 la modernizarea drumurilor sătești, a fost un proiect pe PNDL 2. Am lucrat Șercaia și Hălmeag. Hălmeagul este finalizat, Șercaia mai este foarte puțin de finalizat. S-au asfaltat toate străzile prevăzute în proiect, s-a lucrat și la Vad, am ajuns la stadiul de balastare, urmează să facem rigolele de scurgere a apelor pluviale și asfaltarea propriu-zisă. Aceste lucruri le-am face după luna august, după ce terminăm cu apa și canalul. Banii vin de la Ministerul Dezvoltării.

Tot în anul 2022 este pentru prima dată când realizăm un loc de joacă pentru copii, așa cum trebuie. Este lângă podul de peste vale. Tot în anul 2022 am colaborat și am dat toate documentele necesare Consiliului Județean pentru a construi un pod nou peste vale, fără să-l dărâmăm pe cel vechi, la Șercaia. Practic, documentele sunt în fază de consultare publică. Cel vechi reprezintă o emblemă a satului Șercaia și vreau să rămână așa, cu toate că nu va mai fi circulabil. Îi vom găsi probabil o destinație turistică.

Un lucru foarte importat, pe care l-am finalizat anul trecut, este cadastrul general. Lucrăm acum la așezarea extraselor CF și la înmânarea lor către locuitorii comunei Șercaia. Nu este un lucru palpabil, nu se vede, dar fiecare locuitor al comunei va vedea care sunt avantajele acestui cadastru general. Practic putem identifica orice metru pătrat de pe raza comunei și putem vedea că are un stăpân, are un proprietar.

Până acum care era situația terenurilor?

Până acum erau proprietari fel și chip: statul român, la dispoziția comisiei, teren neproductiv, deci nu se puteau pune toate aceste suprafețe în valoare pentru nu aveam un extras CF și chiar dacă era oportun să obții o finanțare europeană, nu puteai să o obții pentru că nu erai proprietar.

A fost bine pentru cetățenii care au adus acte la convocările pe care noi le-am organizat, pentru că și-au făcut gratuit actualizarea terenurilor de la casă, documente care nu fuseseră actualizate de la 1850! Vă dați seama, am căutat în arhivele bisericii, cine au fost înaintașii, am depus documentele, s-au operaționalizat toate aceste documente, bineînțeles într-un program cu regim juridic. Și acolo există o procedură, care s-a respectat și așteptăm ca în acest an să putem spune că am finalizat procesul de retrocedare a terenurilor, pentru că acum avem o evidență clară: unde este terenul ocupat, unde este liber, unde a fost titlul de proprietar, o mie de întrebări pe care ni le punem cu fondul funciar. Sper că va merge repede și vom pune oamenii în posesie și vom termina și această problemă mare a noastră, a tuturor.

Tot ca o realizare, aș nota-o eu, deși nu sunt foarte încântat, pentru că ar fi bine să nu avem nevoie să apelăm la ea: orice număr administrativ din comuna Șercaia poate fi accesat pe Waze pentru situații de urgență. Salvarea, Pompierii, Poliția pot ajunge la numărul administrativ exact. Este o procedură în cadrul Registrului Național al Străzilor (RNS), toate străzile au denumire, urmează să punem și tăblițele cu denumirea, cu coordonate pe GPS și te duc exact la locul dorit. Nu mai ajungem în capătul străzii și trebuie să întrebăm unde stă cutare, mai ales în caz de urgență!

Care este stadiul lor proiectelor depuse pe Programul Național Anghel Saligny?

Unul este modernizare a drumurilor sătești, urmează acum să facem documentația  și să-l trimitem pentru a semna contractul și a demara licitația.

Dacă îl finalizați și pe acesta, de modernizare drumuri, mai rămân drumuri neasfaltate?

Totdeauna mai rămâne câte un petic. Nu poți să spui că ai încheiat, pentru că apar și alte oportunități, pentru a facilita circulația, pentru a ocoli drumul național. Ne  bucurăm că există DN1 prin localitatea Șercaia, care aduce și avantaje, dar îți creează și probleme.

Am găsit oportunități și pe următorul program al AFIR-ului, pentru că drumurile vor fi finanțate numai prin AFIR. O să pregătim un alt proiect, pentru că încă mai sunt drumuri de modernizat. Suntem destul de bine cu aceste proiecte, dar nu în totalitate.

Cel de-al doilea proiect pe Anghel Saligny, depus într-o asociere cu comuna Șoarș, nu știu de ce a fost trecut pe o linie moartă. Așteptăm să ni se deblocheze, pentru că întrunim toate condițiile și nu văd de ce nu s-ar finanța, atâta timp cât ghidul solicitantului ne-a permis să depunem pentru această finanțare. Am făcut interpelare la Ministerul Dezvoltării să ne spună care e situația, de ce nu a fost trecut pe lista-sinteză.

Așteptăm de asemenea să ni se finanțeze de pe lista-sinteză la CNI  căminul cultural de la Hălmeag, care cred că este ultimul cămin din județ,  e o rușine! Nu am făcut nimic, de 50 de ani, nu s-a investit absolut nimic. E păcat de el, pentru că este o construcție bună. Așteptăm finanțare, dar care e procedura acolo, pentru a da drumul la finanțări, mă depășește…

E o investiție mare? Nu v-ați fi permis din buget?

Nu, pentru că din buget am prevăzut să facem capelă la nivelul comunei Șercaia. Cei din Vad au reușit și și-au făcut o capelă cu forțe proprii, ceea ce e un lucru demn de apreciat. Încă mai au de lucru și sper să-i ajutăm și noi ca administrație locală, în viitorul apropiat, prin schimbarea acoperișului la biserică. Întotdeauna sunt lucrări care trebuie făcute. În Șercaia am început de anul trecut capela și sper ca anul acesta s-o finalizăm în mare parte, acoperiș plus interioare. M-a cam îngrozit prețul cu care a fost făcută și aprobată prin Consiliul Local de către proiectant! Dacă te gândești la ce se poate întâmpla cu clădirile, cum s-a întâmplat și în Turcia, până la urmă și proiectanții au legile lor, regulile lor și trebuie să le respecți.

Despre bugetul local, pe anul 2023, pot să vă spun că doar 13% sunt cheltuieli cu personalul. 13% la nivel de țară este extraordinar de bine!

În alte comune, mare parte din buget se duce spre cheltuieli cu personalul. Cum ați reușit?

Nu știu, prin munca de zi cu zi. Și proiectele accesate. Aproximativ 63% avem investiții, ceea ce este un lucru bun. Că mai ies discuții în Consiliul Local? Este normal pentru că altfel nu și-ar avea utilitate consiliul local, să vină doar să ridice mâna. Fiecare ridică o problemă pe care o consideră importantă după care se votează, dacă o facem sau nu.

Proiectele sunt multe depuse, deocamdată am obținut finanțare pe FLAG. Împreună cu Păstrăvarii Țara Făgărașului avem o finanțare pentru  obținerea unui utilaj nou, cu care să curățăm malurile râurilor.

Un buldoexcavator?

Da, un buldoexcavator. Acesta ar fi unul din proiectele pentru care am depus cereri de finanțare și care s-a și concretizat. Al doilea, am semnat contractul cu Compania Națională de Investiții pentru piste de biciclete, la nivel de comună.

Până la urmă, oamenii o să se întrebe de ce fac piste de biciclete, paralel cu DN73, pe un drum agricol, prin câmp? Este păcat să ratezi o finanțare, chiar dacă la un moment dat o să ne plimbăm doar între Șercaia și Vad cu bicicleta sau până la Poiana Narciselor.

Acestea au fost finanțate și așteptăm răspuns pentru celelalte cereri pe care le-am depus, pentru că au mai fost 3 sau 4 la care așteptăm răspuns.

Ce doriți să mai realizați?

Aș prefera să vorbesc după ce se aprobă, dar în mare parte vă spun că am mai depus un proiect pe ceea ce consider că trebuie corectat sau mai trebuie adăugat la apă-canal, un proiect de 2,5 milioane de euro. A fost depus pentru îmbunătățirea eficienței energetic, pentru lămpi stradale, să înlocuim cam 250 de lămpi stradale, a fost depusă o cerere de finanțare pentru un parc fotovoltaic la nivel de comună. Luna decembrie a fost una încărcată pentru că s-au depus proiecte pe mai multe linii de finanțare și fiecare program are specificul și cerințele lui, dar am reușit să le facem pe toate. Acum așteptăm și rezultatele.

Cine scrie aceste proiecte de finanțare?

Sunt proiecte pe care le-am scris în primărie, sunt proiecte care nu se pot scrie în primărie, se scriu cu un consultant. În rest, să fim sănătoși, să ducem munca pe care am început-o până la bun sfârșit!

Ați reușit să puneți în funcțiune serviciu propriu de salubritate. Cum funcționează? 

Am reușit și acolo să facem să funcționeze, dar uite o mare găselniță a birocrației românești: nimeni nu ne agrea, fiind un operator mic, la nivel de comună, cu  OIREP-urile. OIREP-urile fiind niște instituții care acordă niște bani, un fel de subvenție, în funcție de cantitatea pe care tu o reciclezi: hârtie, sticlă, plastic, pentru că nu se accept, în prețul de cost, contravaloarea muncii pe care o depui să reciclezi acest material și atunci dădeau o mică subvenție pe categorii, până la un plafon. Nimeni nu voia  să facă contracte cu un operator mic. Până al urmă s-a ajuns la nivel național, pentru că nu doar noi am fost în această situație. S-a înființat un comitet de supraveghere a OIREP-urilor în care am fost înscriși și noi. Avem contract, am și livrat reciclabilele.

Nu am documentul să vă spun ce cantități am reciclat, dar ne situăm la peste 50% din gunoiul colectat la nivel de comună, reciclabil. Este o cifră mulțumitoare, se poate duce mult mai sus, dar niciodată nu poți să te duci direct la 70-80%.

Cum ați reușit?

În primul rând, am reușit prin încasarea câtorva amenzi de la Garda de Mediu, pentru că au zis că mă încăpățânez să fac eu ceva în loc să fac un contract cu un operator mare și să scap de necaz. Eu nu am agreat această idee, pentru că un operator mare trecea așa, pe stradă, în două ore termina Șercaia și mai venea peste o săptămână sau două. Pierdeam o grămadă de bani și rămâneam cu gunoaiele în  localitate pe toate canalele și colțurile satelor. Orice s-ar face, gunoi tot se produce.

Pe mine mă încântă să am cât mai mult reciclabil, pentru că nu se duce atât de mult gunoi la groapa ecologică, deci plătim mai puțin. Dar și acum oamenii mai introduc gunoiul amestecat, poate nu văd, pun deasupra câteva peturi și dedesubt este menajer și trebuie să te apuci să-l selectezi. Este o muncă grea. probabil o să găsim o soluție pentru cei care fac  așa, ori plătesc mult mai mult, ori îi invit să selecteze, ca să vadă cum este, soluții se vor găsi.

Cât plătesc acum?

În momentul de față avem 8,5 lei/persoană. Categoric, avem de la ANRSC obligația să actualizăm prețurile, pentru că a fost stabilit la 8,5 lei când era 4,5 litrul de motorină… Lucrăm la actualizarea prețului, dar rămân la ideea că trebuie să fie serviciu în cadrul comunei și sub consiliul local, astfel nu văd cum localitatea să fie curată.

Sperăm să avem răspunsuri la cererile de finanțare depuse, să ducem la capăt ceea ce ne-am propus, pentru că vor fi niște lucruri benefice pentru toți locuitorii comunei. Mă gândesc la parcul fotovoltaic, acela ar trebui să ne compenseze cheltuielile de energie. Dacă le vom compensa la nivel de comună, la primărie, școală, apă, epurare, străzi, vor rămâne niște bani, iar cu banii aceia se va putea face altceva, pentru că nu o să-i ia nimeni acasă!