„Fecioreasca fetelor de la Crihalma“, în Cetatea Făgărașului
Dansul „Fecioreasca fetelor de la Crihalma“ are oficial o carte proprie iar acest fapt a fost marcat așa cum se cuvine, într-o atmosferă de sărbătoare românească tradițională, ieri la Cetatea Făgărașului. Crihălmenii alături de invitați din toată Țara Făgărașului și nu numai au organizat un eveniment deosebit în fosta cramă a Cetății Făgărașului, de unde nu au lipsit Fecioreasca fetelor de la Crihalma, dar și alte dansuri tradiționale, muzica și voia bună.
În după-amiaza zilei de ieri, Cetatea Făgărașului a primit oaspeți de peste Olt, de la Crihalma, dar și invitați din toată zona noastră. Evenimentul de lansare a cărții „Fecioreasca Fetelor de la Crihalma“ a adus în cetate portul tradițional al crihălmenilor, dar și muzica și voia bună.
„Este vorba despre lansarea cărții „Fecioreasca fetelor de la Crihalma“. Satul Crihalma aparține de comuna noastră, comuna Comăna și datorită inițiativei doamnei Nicușan Diana, care este fiică a satului Crihalma, dar și cu ajutorul a mai multor oameni de bine din satul Crihalma, care au contribuit la editarea și ca această lucrare să fie finalizată și să avem o carte strict despre Fecioreasca fetelor de la Crihalma, astăzi cu ajutorul Muzeului Țării Făgărașului, cu foarte mulți oameni de bine și cu invitați, fii și fiice ale satului, cu toții vom fi prezenți la lansarea acestei cărți. Precum zicea Lucian Blaga „Veșnicia s-a născut la sat“, e încă o dovadă că oameni de bine care țin la satul românesc și la români în general muncesc și aduc plus valoare comunităților din care fac parte. Pe lângă lansarea acestei cărți vom căuta să-l introducem și în patrimoniul imaterial UNESCO. Singura pretenție a noastră este să se joace exact așa cum se joacă la noi în sat, de acolo de unde a plecat“, ne-a spus primarul com. Comăna, Viorel Grusea.
Crihălmenii se mândresc oriunde merg în țară cu jocul lor autentic, însă poartă cu ei și povestea din spatele jocului. După ce aproape 200 de bărbați au plecat pe front în Primul Război Mondial, femeile au rămas singure cu gospodăria și inclusiv să ducă mai departe jocul și tradiția. Astfel au început să joace ele în șezători fecioreasca și în timp și-au făcut propriul joc recunoscut și dansat astăzi de multe ansambluri de dans folcloric din toată țara. Diana Nicușan este fiica satului Crihalma și cea care în urmă cu trei ani a luat inițiativa unei cărți despre Fecioreasca fetelor de la Crihalma.
„În toamna lui 2019 mi-a venit ideea să facem această carte, pentru că Fecioreasca fetelor de la Crihalma se joacă în toate ansamblurile folclorice din țară, dar autentic e doar în Crihalma iar crihălmencele nu aveau nicio carte a lor. Nu exista o carte cu pașii coregrafici, cu notele muzicale pe portativ și am considerat că trebuie să rămână ceva în urma lor. Din poveștile și din ce am aflat din sat, ar fi apărut după Primul Război Mondial, când din Crihalma 195 de bărbați au fost luați în război. Femeile au rămas singure acasă cu gospodăria, cu tot ce aveau de lucru iar în șezători voiau să-și umple timpul și au început să joace, imitând jocul feciorilor și de la una la alta și-au făcut propriul joc. Tot din povești am aflat că ele au ieșit prima dată din Crihalma prin 1953 și de acolo au început să participe la fel de fel de evenimente. În 1979, sub coordonarea învățătoarei Cucu Ileana, crihălmeană, au câștigat titlul de Laureat la Festivalul Național Cântarea României. La ora actuală și de 40 de ani, poate și mai bine, de joc se ocupă doamna profesoară Fuciu Eugenia, tot crihălmeană“, ne-a spus Diana Nicușan.
Printre invitați a fost și inginerul Ioan Ciungara, iubitor de folclor, care s-a alăturat bucuros acestei inițiative.
„În urmă cu trei ani, niște crihălmence m-au trecut Oltul ca să mă ocup de acest dans Fecioreasca fetelor de la Crihalma. Ne-am apucat, am început cercetările, am format un colectiv de oameni care cunoșteau dansul, cunoșteau istoria dansului. Cu ajutorul domnului dr. Băjenaru am cercetat partea de istorie a satului, am găsit prima documentare a satului cu aproape 100 de ani înaintea documentelor existente până la acea dată. Inițial am vrut să facem o broșură, dar venind domnul Viorel Stoia, care e coregraf cu diplomă în domeniu, am ajuns să facem o documentație a acestui joc. Mă bucur că am reușit să scoatem într-o ținută foarte bună această carte. “, ne-a spus ing. Ioan Ciungara.
Profesorul coregraf Vasile Stoia este unul din autorii acestei cărți, alături de Viorel Nistor.
„Fecioreasca fetelor de la Crihama face de fapt parte din categoria celor patru jocuri e femei din țara noastră. Pe lângă jocul de femei din Bilca, din Suceava, pe lângă Muiereasca fetelor din Șeredei și Purtata Fetelor de la Căpâlna, Fecioreasca Fetelor de la Crihalma se încadrează într-unul din cele mai importante jocuri feciorești de valoare națională. Acest dans a apărut din necesitatea transformării spiritului femeiesc într-unul bărbătesc, pentru că în momentul în care bărbații erau plecați pe front, femeile din Crihalma au preluat unele din porturile lor și le-au transformat în dans Fecioreasca Fetelor de la Crihalma“, ne-a spus Vasile Stoia, prof. coregraf al Ansamblului Folcloric „Mărginimea“ Sibiu și al Școlii de dans „Vasile Stoia“ Sibiu și unul din autorii cărții.
,Mă bucur foarte tare că oamenii frumoși ca dl. Ciungara, dna. Nicușan și dl. Vasile Stoia – autorul cărții au reușit să scoată această carte despre Fecioreasca fetelor de la Crihalma și sper, de asemenea, să reușească să introducă acest joc și în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, în pașii următori”, a declarat Diana Gribinca Popa, cea care a făcut prezentarea evenimentului.
,,Acest joc este unic în sudul Transivaniei. Cartea lansată acum este un prim pas spre înscrierea lui în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, însă cartea, dincolo de faptul că prezintă acest joc unic (în România mai sunt numai alte 3 jocuri de fete care derivă din jocul băieților), este o monografie a satului. Jocul nu poate fi rupt de sat, prin urmare este integrat în sat, în monografie. Satul în sine are o istorie bogată, o atestare documentară de la sfârșitul secolului al XIV-lea, o activitate culturală intensă care a început după anul 1900, cu o societate de lectură, cu un despărțământ Astra de care țineau 10 comune”, a declarat Elena Băjenaru, gazda evenimentului.
Evenimentul s-a încheiat cu o reprezentație a fetelor de la Crihalma în curtea Cetății Făgăraș.
