Țara Făgărașului are încă un Tezaur Uman Viu: Angelica Lungociu, proprietara Vâltorii de la Lisa

15 persoane din toată ţara vor primi, în acest an, titlul onorific de Tezaur Uman Viu, au anunţat reprezentanţii Ministerului Culturii. Între aceştia este şi Angelica Lungociu, proprietara Vâltorii de la Lisa.

„Ministerul Culturii, prin Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, va acorda, în cadrul celei de a X-a ediţii a Programului Tezaure Umane Vii, titlul onorific de Tezaur Uman Viu unui număr de 15 persoane purtătoare, creatoare şi păstrătoare de patrimoniu cultural imaterial. Cei care primesc această distincţie transmit, prin talentul şi efortul lor, un anumit element de patrimoniu cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia în cadrul comunităţilor (…) Pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial, programul urmăreşte identificarea şi recunoaşterea la nivel naţional a celor care sunt creatori şi păstrători ai valorilor tradiţionale, în cadrul comunităţilor din care fac parte”, au transmis reprezentanţii Ministerului Culturii.

Angelica Lungociu a fost propusă pentru titlu de către cei de la Centrul Cultural Reduta, Serviciul Cultură Tradiţională.

„Suntem mândri că și în acest an, prin Serviciul Cultură Tradițională Brașov am reușit să aducem titlul de TEZAUR UMAN VIU, în județul nostru. Acesta a fost obținut de către doamna ANGELICA LUNGOCIU, proprietara vâltorii din localitatea Lisa.

Complexul de instalaţii tradiţionale de prelucrare a lânii „La vâltori” este cel mai vechi din România, datând din anii 1850. Acesta a fost integrat, de către Muzeul de Etnografie Braşov, în circuitul turistic şi poate fi vizitat de public în localitatea Lisa, aflată în apropierea municipiului Făgăraş. Aici, lâna e spălată, toarsă şi ţesută de mecanisme acţionate de forţa apei. Meşteşugul prelucrării lânii cu ajutorul instalaţiilor care pot fi vizitate şi astăzi a fost transmis din generaţie în generaţie. Acum, întreg meşteşugul este prezentat turiştilor de Angelica Lungociu.
În anii anteriori, în judeţul Braşov, titlul a mai fost primit de către Ştefan Lupu – meşter în prelucrarea lemnului, Ioan Pumnea – etnograf, Iosif Iepure – păstrător şi transmiţător al obiceiului Junilor din Şcheii Braşovului, Dumitru Sofonea – cojocar din satul Drăguş,  Barko Etelca – titlu acordat pentru încondeierea ouălor, şi Nicolae Purcărea – meşter în crestături şi sculptură în lemn.