Creștinii sărbătoresc azi Nașterea Maicii Domnului. Tradiții și superstiții pentru Sfânta Maria Mică
Miercuri, 8 septembrie, este marcată Naşterea Maicii Domnului, în Calendarul Creştin-Ortodox şi al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, şi Naşterea Sfintei Fecioare Maria, în Calendarul Romano-Catolic.
Numită popular şi Sfântă Măria Mică, este prima mare sărbătoare a Noului An Bisericesc început la 1 septembrie, iar cifra 8 simbolizează veşnicia, viaţa fără de sfârşit.
În condiţiile în care Sfânta Scriptură nu face referiri la Naşterea Maicii Domnului, evenimentul este istorisit în scrierile necanonice, apocrife.
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu. De asemenea, Maica Domnului are în calendarul ortodox alte 5 zile de pomenire: 1 octombrie – Acoperământul Maicii Domnului, 9 decembrie – Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana, 26 decembrie – Soborul Maicii Domnului, 2 iulie – Aşezarea veşmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne, şi 31 august – Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului.
Numele de Maria provine din ebraică, „Aia” însemnând „Doamnă”, iar numele evreiesc Maryam sau Miryam ar putea fi de străveche origine egipteană, provenind din din verbul mri – „a iubi”, cu sufixul afectiv – am, deci „cea iubită”.
Tradiții și obiceiuri – Naşterea Maicii Domnului
În tradiţia populară, Naşterea Maicii Domnului reprezintă hotarul dintre vară şi toamnă. Se spune că în această zi, unele păsări cum sunt rândunelele, zboară spre locuri mai calde, iar insectele încep să se ascundă în pământ, scrie rador.ro.
Se spune că începând cu această zi se culeg viile, unele fructe şi plante medicinale, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se recoltează culturile de câmp şi se fac semănăturile de toamnă.,
Este ziua în care vremea începe să se strice, devenind capricioasă si mai răcoroasă, cum se întâmplă în fiecare toamnă lăsată de la Dumnezeu.
De asemenea, se spune că astăzi, mai mult ca niciodată, Maica Domnului îl roagă pe Dumnezeu să plece urechea la rugăciunile de dezlegare a pântecelor şi să dăruiască copii celor care şi-i doresc precum a făcut în cazul lui Ioachim şi Ana ( părinții Sfintei Maria).
De Sfânta Maria Mică există obiceiul de a împărţi cele mai alese fructe ale toamnei – prune şi struguri – celor vii în amintirea şi pentru pomenirea sufletului celor “adormiţi”.
O altă superstiţie veche românească spune cei care mănâncă gătit la foc în această zi pot atrage asupra lor boli grave. Tradiţia mai arată că de această sfântă sărbătoare nu se lucrează şi nu se fac treburi gospodăreşti: bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor. Mai mult, în unele zone există credinţa că ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează – bărbaţii se vor lovi, iar femeilor li se va arde mâncarea. În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii.
sursa: stirileprotv.ro
