„Obiectivul administrației noastre este clar: trebuie să continuăm lucrările aflate în derulare, să găsim soluții de implementare pentru toate proiectele de dezvoltare, să rezolvăm punctual toate problemele cetățenilor care vin la noi și să încercăm să creionăm alte proiecte“

Și în comuna Ucea sunt începute proiecte importante de investiții, precum cel de introducere a canalizării, proiecte de asfaltare, dar și alte lucrări, pentru care urmează să fie găsite surse de finanțare. Despre nevoile în momentul de față ale cetățenilor comunei Ucea, despre planurile administrației locale cu privire la investițiile din acest an, dar și despre viitoarele proiecte mult necesare pentru comunitate, am discutat cu primarul comunei Ucea, Adrian Grovu, aflat la primul mandat în această funcție.

Înainte de a discuta despre planurile pentru acest an, pentru care nu aveți încă un buget aprobat, vreau să discutăm despre investițiile începute în comuna Ucea. Și pentru început, vreau să ne explicați care este situația în ceea ce privește infrastructura de apă-canal în comună!

În comuna Ucea stăm destul de bine cu lucrările pe care le avem în execuție. În Ucea de Jos sunt finalizate lucrările, rețeaua de canalizare- ape pluviale și rețeaua de canalizare-ape menajere. Stația de epurare este executată în procent de 95%, mai avem mici lucrări de efectuat acolo și avem începută de anul trecut, din mai, lucrarea de canalizare de la Ucea de Sus. Si acolo, lucrarea este finalizată în proporție de 80%, mai avem în jur de 50-60 de branșamente de făcut și vreo 300 de metri de rețea stradală. Sperăm ca în această vară să putem să dăm drumul la canalizare, cu stație, pe Ucea de Sus și Ucea de Jos. Anul acesta am bugetat lucrarea de canalizare în satul Corbi. Avem proiectul, suntem pe ultima sută de metri să obținem ultimele avize, autorizația de construcție pentru canalizare. Acolo avem un proiect în derulare pe PNDL2, modernizare străzi, asfaltare și trei poduri. Vrem să facem canalizare înainte de asfaltare, și o facem cu bani din bugetul propriu. În două-trei săptămâni o să primim ultimele avize și vom scoate autorizația. Sperăm ca într-o lună să avem un câștigător, dacă nu avem probleme cu licitația.

Aveți posibilitatea să faceți această lucrare de canalizare din bugetul local? Știm că sunt destul de costisitoare!

Încercăm să depunem un proiect și la București, la Ministerul Dezvoltării, să vedem dacă putem să obținem bani; dar dacă nu putem, ne axăm pe bugetul local. Avem bani la ora actuală cu care să facem lucrarea și să o finalizăm, ca să putem și asfalta.

Cea de la Corbi va fi legată tot la stația de epurare de la Ucea de Jos?

Da, la Corbi o să avem o stație de pompare, la marginea intravilanului, prin care o să pompăm în canalizarea de la Ucea de Jos.

Singurul sat unde este în lucru SF pentru proiect este satul Feldioara; acolo o să vedem ce soluții ne oferă specialiștii. Avem și soluția unei subtraversări a Oltului, dar cred că e mult mai costisitoare decât o stație proprie pentru satul Feldioara. Depinde ce linii de finanțare o să fie la Ministerul Mediului sau Ministerul Dezvoltării, ca să vedem ce putem să accesăm. Noi vrem să accesăm fonduri europene, fonduri naționale, în  direcția asta vrem să ne ducem.

Pe de altă parte, cum stați cu rețelele de apă?

Comuna noastră este operator zonal de apă. Noi livrăm apă pentru orașul Victoria, comuna Ucea, comuna Viștea și comuna Drăguș. Suntem operator zonal. Într-adevăr, nu avem beneficiile pe care le au ceilalți operatori. Avem proiecte tehnice și SF-uri pentru modernizarea stațiilor și traseelor de livrare a apei. Acum, suntem în tratative cu mai multe firme, să vedem ce soluții găsim.

În concluzie, fiind un operator mai mic, este mai greu să obțineți fonduri nerambursabile?

Da. Noi, ca operatori mici, nu putem să accesăm fonduri europene, pe această linie. Încercăm să găsim soluții pe Programul Național de Reziliență și Reconstrucție. Acolo am înțeles că vor fi niște axe pentru apă-canal și încercăm să depunem proiectul, un proiect de aproape 2 milioane de euro.

Cât de vechi sunt rețelele?

Rețelele sunt din anii 60 și noi trebuie să le reabilităm, să le aducem la standard actuale. Toate aducțiunile sunt pe conducte de fier și vrem le înlocuim cu unele de polipropilenă. De asemenea, vrem să deviem traseul, care la ora actuală trece prin Viromet. Încercăm să mergem pe  alt traseu, pentru că altcineva e proprietar acolo și nu putem să mergem așa la infinit. Așa a fost realizat la vremea respectivă, pentru că toate aducțiunile duceau spre combinate și din combinate mergeau spre comunități.

Noi, ca operator regional de apă, avem cele mai mici prețuri. La noi, toate comunitățile au acest beneficiu. Furnizăm apa către operatori la 1,10 lei/mc și în cadrul comunei furnizăm apa la cetățeni cu 1,69 lei/mc. În spatele acestor prețuri mai sunt și alte lucruri. Avem o unitate economică căreia îi livrăm apă, iar unitatea respectivă consumă cât toate UAT-urile la un loc! Astfel putem păstra acest preț. Nu l-am crescut, dar acum, prin proiectele de modernizare, va mai crește puțin prețul, pentru că trebuie să modernizăm stația de tratare, trebuie să aducem tehnologie. Am avut  vizite din partea unor operatori mari din alte județe, care au rămas impresionați de cât de bine stăm din punct de vedere tehnic la ora actuală.

Știam că s-au făcut și investiții în ultimii ani la această stație de tratare!

S-au făcut, dar trebuie să ținem pasul cu ce este modern, cu noua tehnologie. Mai avem acolo un proiect să facem un bazin de stocare a apei, un bazin de 2000 mc, ca să putem să livrăm tot timpul constant și la agenții economici și la populație, să nu avem probleme.

Ați avut probleme?

Nu au fost, dar agenții economici ne-au cerut în mod expres să mărim capacitatea de livrare a apei către ei fiindcă vor să se dezvolte. Avem proiecte de colaborare cu dânșii și încet-încet, le punem în aplicare. Dar, cum bine știți, la noi durează mult birocrația. Până ajungi să pui o idee în practică durează și trei-patru ani! Asta-i procedura în România și nu avem ce să facem, nu putem să o ocolim.

Ne-ați spus că aveți un proiect prin PNDL 2 la Corbi de asfaltare drumuri. Este vorba despre toate drumurile din localitate?

Satul Corbi este un sat mai atipic, are doar trei străzi. Sunt două străzi paralele care trebuie asfaltate și mai este o străduță mică, spre un agent economic, care la ora actuală nu mai funcționează, dar modernizăm peste tot. Totodată, avem un singur pod în localitate, fiindcă satul este traversat de pârâul Cobi, iar prin acest proiect vrem să mai facem câte un pod la fiecare capăt de sat, deci să avem trei poduri construite și asfaltate. De asemenea, avem de asfaltat ieșirea din sat până în DN1, în extravilan, încă 1,7 km. S-au început lucrările în extravilan și sperăm ca până ajung în sat, să finalizăm canalizarea, pentru că avem doar 120 branșamente, e mai mică localitatea. Sperăm ca în trei-patru luni să finalizăm canalizarea. Așa am corelat lucrările ca să facem și canalizarea și asfaltarea.

Știm că și la Ucea de Jos aveați un proiect de asfaltare. L-ați finalizat?

Cu proiectul de asfaltare de la Ucea de Jos suntem chiar pe ultima sută, mai avem numai două străzi, o fază determinată cu ISC-ul și constructorul respectiv. Mai avem efectiv de efectuat în jur de 500 de metri pătrați, ultimul strat, stratul de uzură. Sunt două străduțe. Sperăm că le vor finaliza în perioada următoare, pentru ca mai apoi să începem cu marcajul rutier, cu semnele de circulație și maxim într-o lună să terminăm tot proiectul. Într-adevăr, a fost un proiect de lungă durată, dar nu a ținut numai de noi, pentru că am avut ceva probleme cu constructorul. Liderul de contract, o societate din Sibiu, a intrat în insolvență și timp de trei-patru ani nu am avut cu cine discuta și lucrarea a rămas la jumătate. De anul trecut, din primăvară am găsit înțelegere, s-a stabilizat și am reluat lucrările.

Care este situația titlurilor de proprietate în comuna Ucea?

Cu titlurile de proprietate stăm destul de rău, dar încet-încet ne revenim. La Ucea de Jos am avut pe cadastru sistematic un sector și s-a lucrat foarte intens, avem termen până la sfârșitul lunii mai să depunem dosarul, să fie avizată la OCPI lucrarea. S-a lucrat intens din luna februarie și acum firma de cadastru va depune lucrarea la OCPI. Mai sunt mici probleme la 1-2 persoane pe care nu le-am găsit, sunt plecate și mai avem de semnat niște procese verbale la câteva persoane. Aproape jumătate din teritoriul Ucii de Jos o să fie prins pe cadastru sistematic și o să avem și titluri. Urmează terenurile de la ADS, unde trebuie să-i punem în proprietate pe oameni. Problema e și de finanțare, fiindcă noi avem probleme majore și nu ai resurse financiare să plătești toate aceste lucrări, pentru că sunt destul de costisitoare. Sunt zone și localități unde oamenii au vrut să comaseze terenurile. La Ucea de sus se lucrează de vreo 6 ani  și nici acum nu am terminat cu oamenii: lucrul cu omul e greu și nu găsim înțelegere tot timpul. Am avut persoane pe care le-am adus în fața comisiei, de trei-patru ori și au fost de acord cu anumite amplasamente, dar după două zile s-au răzgândit…

Dacă tot suntem la acest subiect, de curând am aflat că încă mai sunteți în proces cu orașul Victoria privind terenurile…

Noi avem un conflict istoric cu orașul Victoria. Toată lumea știe că orașul Victoria a fost construit pe teritoriul comunei noastre, dar nu știm prin ce metode. Nu avem pretenții pentru intravilanul orașului Victoria, dar avem pretenții pentru niște terenuri care sunt terenuri agricole și le-au intabulat abuziv pe orașul Victoria, cu acordul autorităților, nu știu exact procedura. În anii 90, conform Legii 18, au intabulat 250 de ha de pășunat pe orașul Victoria. Nu aveau cum să intabuleze acest teren. Acum, încercăm să rezolvăm această situație. Am avut discuții cu doamna primar și cu secretarul, ne-am întâlnit de câteva ori să încercăm să stingem acest conflict, dar din punct de vedere juridic, nu cred că o să putem. Noi am avut intenții bune și dânsa la fel, dar conflictul o să se rezolve în instanță, pentru că nu putem cădea la pace. Acum toate CF-urile ce vin actualizate, vin cu CF de Ucea. La ora actuală, dânșii au venit cu propunerea să facă un PUZ pe o anumită zonă, au și făcut demersul respectiv, noi le-am dat aprobare, nu e problemă, dar asta e. Acolo unde o societate comercială construiește o stație de epurare, un singur CF e pe Victoria, restul CF-urilor sunt pe comuna Ucea. Legea nu are cum să le dea dreptate, când istoric a fost pe Ucea. Acum și din punct de vedere administrativ, ce este pe Ucea o să vină la Ucea.

Soluția care ar fi?

Soluția trebuia căutată mai demult. S-a discutat și de vechile conduceri, în anii 2010-2012, când s-au gândit niște soluții și s-a încercat cumva printr-un referendum să se rezolve problema, să facem un singur UAT, ca să ne putem dezvolta. Acela era un lucru benefic pentru toată zona, dar nu s-a ajuns la niciun consens și în ziua de astăzi cu atât mai puțin se poate face. Majoritatea cetățenilor care stau în Victoria sunt din comuna noastră și nu accept; noi avem drept de proprietate, pentru că istoric erau terenurile lor.

Au fost două etape în care s-au făcut exproprieri. Prima pentru combinatul chimic, pentru Uzinele Chimice Sovromchim, după care s-a mai expropriat încă o dată pentru construirea orașului; nicăieri însă nu se spune în proiectele de expropriere că se dă în administrare terenul către orașul Victoria, nicăieri. S-au dat spre administrare Combinatului Chimic, cele două suprafețe. Și când s-a făcut prin legea cadastrului 2 din 1968, în primă fază orașul Victoria era al cincilea intravilan al comunei Ucea, așa a fost. Numai după aceea s-a schimbat și a trecut la nivel de oraș.

Asta-i situația actuală. Vom vedea ce spune și justiția. Noi am întrebat peste tot, pentru că au mai fost spețe în instanță și nicăieri nu au câștigat marile orașe sau municipii, după ce s-au judecat cu comune limitrofe. Nu poți să iei terenurile proprietate, ca administrație. Este destul de complicat. Acum și doamna primar dorește să dezvolte o zonă industrială, noi le-am dat acordul, nu vrem să blocăm dezvoltarea în zonă, am fost deschiși, am mers la negocieri. Pe aceste terenuri e zona industrială. Sunt două societăți care funcționează acolo și plătesc.

Noi încercăm să găsim soluții și am discutat și cu doamna primar și i-am propus, ne-am sfătuit și cu alți specialiști, să gândim soluție ca să putem dezvolta zona, să facem un ADI, o zonă metropolitană industrială în zona industrială de acolo. Dar trebuie să fim și noi băgați în seamă, pentru că terenul aparține Ucei și Viștei. Să fie un ADI în care să fim și noi implicați, e singura soluție pe care ne-au dat-o niște specialiști. Așa s-a făcut și în zona Sibiului, Brașovului, pentru ca să poți dezvolta și să nu rămâi în urmă.

Este o situație delicată, dar cred că într-un final se va rezolva!

Eu cred că tot în instanță se poate rezolva.

Pentru anul acesta, cred că v-ați creionat deja bugetul!

O mare parte din buget îl alocăm pentru proiectele pe care le avem în derulare. Proiectul de canalizare de la Corbi o să ne ia o mare parte din buget, e vorba de 2,5 milioane lei și avem de cofinanțat proiectele ce le avem în derulare. Mai avem mici retușuri de făcut la stația de epurare, o să venim cu niște investiții și la stația de tratare a apei. Așteptăm acum alocările, pentru că trebuie să vină de la Consiliul Județean Brașov. Ni s-a spus în mare cam cât ar fi, dar până nu avem toate sumele, nu știm exact. Cea mai mare parte a bugetului o să meargă pe investiția de la Corb, lucru care ne blochează alte investiții. Încercăm să implementăm anul viitor un proiect de aducțiune de gaz la Feldioara, ce se preconiza printr-un proiect cu fonduri europene, despre care s-a tot discutat. Acum am văzut că s-a oprit, nu se mai aude nimic. Satul Feldioara e singura localitate unde nu avem gaz și aici, prin caietul de sarcini care s-a preconizat a se face, trebuia să intrăm în asociere. Am intrat cu comuna Viștea, pentru că și ei au satul Rucăr și am gândit un proiect comun, ca să reușim. Dacă nu se concretizează nimic, și nu există o linie de finanțare pe fonduri europene sau naționale, o să începem proiectul pe banii noștri. Aceste utilități trebuie să fie o normalitate pentru cetățeni: să ai gaz, apă, canal și asfalt la poartă. Sunt normalități care în alte state occidentale sunt de zeci de ani.

Chiar dacă aveți experiență, din funcția de viceprimar, ca primar sunteți la primul mandat. Cum vedeți comuna Ucea peste 3,5 ani. E timpul cam scurt pentru proiecte mari?

E timpul cam scurt în contextul actual și vedem ce se întâmplă la nivel național, pentru că așa s-a întâmplat și cu alocările din sesiunea trecută. Aproape un an și jumătate nu s-a știut nimic de linii de finanțare. Noi tot discutăm de fonduri europene, dar la ora actuală nu este deschisă nicio linie stabilă, să știi că acolo sunt acești bani și te poți duce să depui un proiect. La ora actuală suntem în aer, nu există ceva ferm, nicio linie de finanțare deschisă pe sesiunea aceasta. Sperăm să se dea drumul cât mai repede, dar nu știu ce se va întâmpla. Obiectivul administrației noastre este clar: trebuie să continuăm lucrările aflate în derulare, să încercăm să găsim soluții de implementare pentru toate proiectele de dezvoltare, să încercăm să rezolvăm punctual toate problemele cetățenilor care vin la noi și să încercăm să creionăm alte proiecte, de înfrumusețare. Am depus pentru Școala  Gimnazială o cerere la CNI pentru o sală de sport, fiindcă de atâția ani de zile nu s-a făcut nimic; avem 250 de elevi la școală și nu avem o sală de sport. Avem o sală mai mică unde se țin orele de sport, iar pe timp de vară, copiii ies afară.

Avem făcut SF pentru reabilitarea școlii din Ucea, încercăm pe fonduri europene, pentru că am înțeles că se va deschide pe POR o linie de finanțare specială pentru școli și vrem să-l implementăm. E vorba de un proiect amplu, modernizare, retehnologizare, mobilier, videoproiectoare, table interactive, tot ce înseamnă ultima tehnologie Proiectul este finalizat, de doi ani de zile lucrăm la el, trebuie doar să-l depunem. Am înțeles că după sfârșitul lunii martie se va deschide o linie de finanțare pentru așa ceva.

(Mihaela BĂRGĂOANU)