„Îmi doresc din tot sufletul să putem funcționa, să avem sumele pentru toate instituțiile din subordinea primăriei, să ne facem lucrările de gospodărie comunală, să facem curățenie și să ducem mai departe proiectele pe care le avem în derulare“

Este deja cunoscut faptul că una din comunele Țării Făgărașului, unde confortul este aproape ca acela de la oraș este Comăna. De-a lungul anilor, ulițele pline de noroi s-au transformat în drumuri asfaltate. De asemenea, cărările din fața porților, în trotuare, iar șanțurile au fost transformate în rigole betonate, în mare parte din comună. Însă problemele unei comunități nu se termină niciodată și, după finalizarea celei mai importante și mărețe investiții, podul de peste Olt de la Crihalma, investiție finalizată anul trecut, autoritățile locale și-au pregătit și în acest an proiecte care să conducă la un trai mai bun pentru locuitorii din Comăna. Extinderea rețelei de gaz, realizarea canalizării, realizarea unor poduri de legătură, dar și dezvoltarea turismului sunt doar câteva din planurile pentru acest an. Despre toate acestea, dar și despre alte lucruri importante care se fac la Comăna, am stat de vorbă cu primarul comunei, Viorel Grusea. 

Încă nu aveți un buget aprobat. Bănuiesc că acum îl pregătiți. V-au fost transmise toate sumele pentru buget?

Au venit sumele doar de la Direcția Generală a Finanțelor și ni s-a repartizat suma pe care o putem prinde ca și venituri proprii, în funcție de încasările de anul trecut. Ce pot să zic este faptul că mă așteptam să fie mai mici decât anul trecut, ținând cont că a fost un an foarte dificil pentru toată țara și din punct de vedere economic a fost un dezastru. În cazul în care vom avea încasări mai mari – deși nu se preconizează deloc acest lucru, pentru că se pare că lucrurile merg spre mai rău – vom face o rectificare pozitivă. Deocamdată trebuie să prindem doar cât am încasat anul trecut și suntem un pic deficitari și la încasarea amenzilor. Si amenzile constituie o mare povară pentru noi, pentru că anul trecut, cel puțin, care a fost cum a fost, lumea nu a prea venit să-și achite amenzile primite și au figurat ca neîncasări și asta ne-a diminuat un pic bugetul local. Dar pe de altă parte, avem în fondul de rulment sume alocate de anul trecut de la Guvern pentru cele două poduri pe care le facem la Comăna de Jos: podul de Andron și podul de la Moară, plus pentru drumul de exploatație forestieră de la Comăna de Sus. Acei bani îi avem deja în buget, suntem la elaborarea documentațiilor, să putem să trecem la licitarea acestor lucrări: două poduri și drumul de la pădure de la Comăna de Sus.

Cât de importante sunt aceste proiecte?

pod-comanaNoi avem o problemă cu podurile. Acum cea mai mare problemă, podul Oltului, s-a rezolvat, dar anul trecut, prin vară, a fost o inundație destul de mare – din spusele unora, nu au văzut niciodată Valea Comănii atât de mare – ambele poduri care fac legătura s-au dărâmat. Satul fiind despărțit oarecum de Valea Comănii, accesul locuitorilor care sunt pe malul drept al văii este deficitar, se face mai greoi, dar nu sunt blocați. Dărâmându-se aceste două poduri, plus încă vreo trei podețe, pe drumul de exploatare forestieră , nu mai putem să exploatăm în regim silvic, riscăm să nu mai furnizăm lemne la populație pentru anul în curs. Sunt trei podețe pe drumul forestier, care acum îngreunează foarte mult transportul lemnelor din pădure către populație și drumul a fost deteriorat destul de rău. Am convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență, am făcut o constatare, după care am făcut hârtie la Prefectură, Prefectura a format și ea o comisie. Au venit de la Inspectoratul de Stat în Construcții, de la ISU, cu specialiști și s-a făcut o evaluare a pagubelor, după care am trimis solicitare la Guvern să ne ajute din punct de vedere financiar pentru repararea pagubelor și am primit aceste sume. E vorba de 3,1 milioane de  lei, bani pe care îi vom folosi strict la aceste lucrări, după întocmirea tuturor documentelor necesare. Acești bani vor fi, dar mai avem nevoie de o grămadă de sume ca să putem funcționa, pentru că sunt cheltuielile foarte mari, atât cheltuielile curente, cât și cele de personal sunt destul de mari. Plus că mai avem în cap să facem eventuale investiții și nu știu cum vom putea să încropim bugetul, așteptăm să vedem și sumele care vor fi repartizate de la Consiliul Județean și după ce avem sumele de la Direcția Generală, veniturile proprii și sumele de la Consiliul Județean, probabil că într-o săptămână – două vom încerca să aprobăm bugetul de venituri și cheltuieli. Nu am speranțe foarte mari, dar îmi doresc din tot sufletul să putem funcționa, adică să avem sumele pentru toate instituțiile din subordinea primăriei, inclusiv salariile personalului, pentru că nimeni nu vine să lucreze degeaba. Sper să putem funcționa, să ne facem lucrările de gospodărie comunală, să facem curățenie și să ducem mai departe proiectele pe care le avem în derulare.

Știm că anul trecut ați depus cerere la CNI să obțineți bani pentru mai multe proiecte?

grusea1Pentru canalizare și asfaltare drumuri comunale suntem trecuți pe lista sinteză, așteptăm să vedem dacă vom fi trecuți și la finanțare. Eu sper că da, cel puțin pentru canalizare, pentru că noi avem două sate pe un mal al Oltului și două pe celălalt, iar proiectul trebuie să fie strict pentru fiecare pereche, pentru că vor fi două stații de epurare: una pentru Comăna de Jos și Comăna de Sus și una pentru Crihalma și Ticușu Nou.

Pentru Comăna de Sus și de Jos, proiectul este deja finalizat și depus și cred că vom primi sumele necesare, mai ales că avem în derulare proiectul de captare a apei din Valea Comănii, care ușor, ușor, merge către executarea totală. Probabil că prin vară, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom putea să punem în funcțiune stația de potabilizare, captare, rețea, tot. Chiar astăzi am avut o întâlnire cu constructorul și dirigintele de șantier.

Ați început lucrarea?

Încă nu, contractul a fost semnat în decembrie și vremea nu ne-a permis, dar într-o săptămâna, două, văzând și prognozele, au zis că ne putem apuca de treabă. Nu e foarte mult de lucru. Sper să ne ajute vremea și să nu întâmpinăm  greutăți neprevăzute. Conducta pe care o avem de executat de la captarea propriu-zisă și până la stația de potabilizare are 1900 de metri, iar compoziția geologică a terenului la Comăna de Sus este și bazalt și calcar și dacă vom da de foarte multă rocă, piatră când vom săpa, atunci clar munca se va îngreuna și lucrările vor încetini. În proiectare nu s-a prevăzut așa ceva, dar noi cei ai locului știm că terenul e foarte dur acolo; sperăm că nu vom întâmpina aceste probleme.

Mai avem puțin și va fi finalizat și un proiect de asfaltare a drumului comunal DC21, Ungra-Hălmeag și sunt convins că vom primi finanțare și acolo pentru că acel drum abia acum ne-am dat seama cât de important e, când nu am mai avut podul Oltului. Dacă nu aveam drumul acela, pur și simplu eram sinistrați și atunci am zis că trebuie să reactualizăm proiectul, pentru că noi l-am mai făcut înainte.

Tot la CNI îl depuneți?

Cred că pe CNI sau pe Ministerul Dezvoltării. Sper să primim finanțare, pentru că e un drum destul de important, mai ales că acum și la comuna Ungra, noua conducere a primăriei a demarat lucrările, documentațiile aceluiași drum. DC21 vine din satul Ungra până la granița cu satul Hălmeag.  Este o parte în patrimoniul comunei Ungra, după care vine Crihalma. Dacă e de asfaltat am zis să fie continuitate, să-l facă și comuna noastră, să-l facă și Ungra și atunci tot drumul acesta va fi asfaltat. Vom lua legătura și cu primăria Șercaia pentru că au și ei de la granița cu Crihalma spre Hălmeag, un sector de drum de vreo câțiva kilometri. Dacă depune și domnul primar de acolo un proiect în numele instituției, tot acest drum va fi asfaltat.

Este un drum de pământ acum?

E de piatră, pentru că atunci când am avut problema cu podul Oltului l-am pietruit, pentru că tot transportul, inclusiv traficul greu, mergea pe acolo, pentru că nu avea pe unde. Drumul nu e într-o stare rea acum, dar e drum de piatră.

S-ar scurta distanța dacă l-ați asfalta?

Până la Rupea, pe drumul normal, Comăna de Jos-Cuciulata-Fântâna-Hoghiz, avem 28 de kilometri din Crihalma. Dacă am merge pe la Ungra am avea vreo 14 kilometri, deci jumătate, ar fi un lucru extraordinar. Exact aceeași situație s-ar întâmpla și pe la Șercaiam ca să ajungă lumea în Făgăraș. Dacă acest drum s-ar asfalta, se înjumătățește distanța. Până la urmă asta înseamnă dezvoltare și încercăm să le facem.

Mai avem o grămadă de proiecte pe care trebuie să le implementăm.

Ne-ați povestit la un moment dat de proiectul privind extinderea rețelei de gaz!

IMG_9874-768x512Suntem în stadiul de finalizare a proiectului. Trebuie să facem extindere pentru Ticușu Nou și Comăna de Sus. Noi avem gaz în Comăna de Jos și Crihalma. Lucrurile au stagnat un pic pentru că nici societatea de distribuire a gazelor nu știau ce vor face. Au ajuns la o concluzie preliminară – nu știu dacă s-a luat o decizie finală – să facă ei lucrările de investiție, cum ar fi normal. După aceea ei vor avea niște clienți, dar trebuie să-și facă niște socoteli: lumea trebuie să vrea, pentru că toată lumea zice că vrea gaz, dar când trebuie să se branșeze, spun că nu o fac pentru că e prea scump sau că mai așteaptă. Atunci, societatea respectivă spune că investește, trage magistrală pe acolo, suportă și costul branșamentelor și apoi într-un sat se branșează 10 oameni. Atunci oamenii ar trebui să dea niște declarații notariale că se obligă a se branșa. Mulți nu prea pot să le dea pentru că locuiesc în casele acelea, dar încă nu au făcute dezbaterile succesorale și nu au calitate de proprietar, foștii proprietari nu mai sunt și e complicat, dar încercăm să facem tot ce putem ca să ne dezvoltăm în continuare.

Pe partea de turism ce vreți să faceți?

Pe turism vrem să finalizăm tot ce ce înseamnă indicatoare și marcaje în special în Comăna de Sus, pe Valea Comănii, pe care am promovat-o foarte bine. Dar omul vine în pădure și zice că vrea să vadă peștera, să vadă obiectivele, că a auzit de ele, dar nu știe cum să ajungă acolo. Atunci intervenim noi, Centrul de Informare Turistică, avem acolo ghizii noștri, care se duc cu ei. Dar e absolut normal să facem și aceste indicatoare. Am avut, le-au mai distrus oamenii. Încercăm să le refacem, din lemn rustic, să nu mai fie din tablă, ca să tenteze pe cineva… Și căile de acces la aceste obiective turistice vrem să le amenajăm.

Trebuie să ne reînnoim strategia de dezvoltare a comunei, s-o întocmim, pentru ceea ce înseamnă finanțarea 2021-2027, pentru că dacă nu o avem făcută pentru cerințele care sunt astăzi, nu vom putea accesa fonduri. Încercăm din toate puterile să ne intabulăm tot ce avem în proprietatea comunei. Am început cu drumurile, cred că 90% din tot ce există drumuri în comuna Comăna au extrase CF, ceea ce e foarte bine, pentru că de aici se pleacă.

Este un lucru foarte bun, pentru că zilele trecute vorbeam cu un primar care ne-a mărturisit că trebuie să o ia de la zero, pentru că nu are PUG, PUZ-uri, intabulări!

comanaE foarte greu. Și noi stăm prost cu PUG-ul și ca să faci un PUG durează vreo trei ani de zile și necesită niște sume enorme. De ordinul 300-400.000 lei și nu prea dispunem de banii aceștia. În acest sens chiar am făcut interpelări și am zis că trebuie găsite soluții, pentru a ne ajuta de la bugetul statului să facem aceste treburi. Dacă suntem la acest subiect vreau să vă dau un exemplu și despre acest lucru chiar am vorbit cu parlamentarii noștri de Făgăraș, cu domnul Dumitru Flucuș și chiar i-am spus să se gândească la un proiect de lege legat de problemele întâmpinate acum. Un cetățean de la noi din comună a scris un proiect și a primit o finanțare pentru un patinoar. Este o investiție privată, dar e pentru comunitate, pentru că și acest lucru înseamnă dezvoltare turistică, la fel ca o pensiune. E vorba de o suprafață de 80 de ari, 8000 mp, care este destinată acestei lucrări, care e în extravilan. Pentru a-l scoate din extravilan și din categoria de teren agricol și a-l transforma, să-i facă PUZ-ul în teren destinat construcției, omul respectiv trebuie să plătească 6000 de euro, la Direcția Agricolă. Direcția Agricolă ce face? Face niște hârtii și zice că terenul acesta nu mai e agricol și e destinat construcției. Un hectar de teren la Comăna are valoarea undeva la 1000-1500 euro. Omul acesta, pentru 80 de ari, doar ca să-și facă această transformare trebuie să plătească 6000 de euro, adică de 6 ori valoarea terenului respectiv, ceea ce mi se pare o aberație! Atunci trebuie găsită o soluție. Poate în mediul urban, unde valoarea terenului e considerabil mai mare, acea sumă nu reprezintă un impediment, dar aici la noi, ca să faci această treabă e exagerat. Trebuie plătit de 6 ori valoarea terenului, pentru ca statul să-ți schimbe niște hârtii.

Un investitor ar putea abandona proiectul din cauza costurilor!

Ar putea să să se răzgândească și să nu mai vrea să facă această investiție, iar acest lucru se întâmplă pentru pentru cel care vrea să-și facă o pensiune, undeva în extravilan.

Dacă ajută Dumnezeu și avem bani, vreau să ne mai luăm un camion de mai mici dimensiuni, pentru că acum Ministerul Mediului au schimbat un pic legislația în ceea ce privește transportul de lemne. Un particular, care are un tractor și remorcă și vrea să-și cumpere lemne pentru el, cu același utilaj, nu poate să își aducă mai mult de 20 mc, dar poate că omul acela are nevoie de lemne de 50 de mc pe an. El nu mai are cum să-și aducă lemnele. Atunci ai varianta să te autorizezi, dar credeți-mă că foarte puțină lume o să facă acest lucru: trebuie să depui niște documentații,  complicat. Cel care avea un tractor și îl ajuta și pe vecinul cu transportul nu o să-i mai aducă, că nu poate apoi să-și mai aducă lemne lui. Atunci, am încercat să autorizăm tractoarele și remorcile de la primărie, ca și cum și le-ar autoriza o societate comercială; dar legiuitorul nu a prevăzut treaba asta cu primăriile, nu s-au gândit că se poate întâmpla. Au făcut doar pentru societățile comerciale și pentru persoanele fizice. Când am vrut să facem această treabă, ne-a împiedicat lipsa unui cadru legal, pentru că noi nu suntem nici societate comercială, nici persoană fizică. Acum încearcă să găsească soluții. Încercăm să luăm un camion pe care putem să punem până la 10 m ster lemne, să-l autorizăm și contra cost să le aducem lemnele acasă celor care vor fi într-o situație foarte dificilă. Și dacă tot luăm acel camion, îl putem folosi și la alte lucrări ale primăriei, nu doar să cărăm lemne. Mai pietruim un drum de câmp, lucrări de gospodărie comunală.

Cu bani din bugetul local vreți să-l achiziționați?

Din bugetul local, din fondurile proprii. De asemenea, tot încercăm să ne luăm o autospecială de pompieri, pentru că e bine să o avem.

Aveți serviciu pentru Situații de Urgență, aveți ceva dotări?

Da, avem dotări minime. An de an am mai făcut câte un bazin cu hidranți, cu furtunuri, care se pot racorda  furtunurile de pompieri, în capătul străzilor. Dar ce facem dacă e secetă și nu avem apă!? De aceea trebuia făcută și investiția aceasta pentru completarea apei. Personalul e bine pregătit, că sunt băieți tineri, energici, care știu ce au de făcut. Avem căngi, stingătoare.

Mai avem un proiect, l-am depus la APIA și pe o perioadă de cinci ani de zile, anumite sectoare din pădurea proprietate a comunei vor fi lăsate pentru odihnă, acolo nu se va mai exploata lemn. Am ales în așa fel încât să nu fim deficitari nici la asigurarea lemnelor pentru populație. Avem de unde tăia, dar în anumite sectoare de pădure nu tăiem nimic, lucru cuprins în acest proiect.

În urma cestui proiect luăm bani mai mulți pentru că nu tăiem, decât atunci când tăiam. Vom lua 3 miliarde pentru asta. Nu luam atât din exploatare. Noi avem 1600 hectare, dar pădure efectivă sunt vreo 800, restul fiind pășune împădurită. Sunt tot bani europeni, prin APIA.

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.