Mâine începe Postul Paştelui
Creștinii ortodocși intră, la 15 martie 2021, în Postul Sfintelor Paști, cel mai aspru și cel mai lung dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă. În această perioadă, credincioșii trebuie să se pregătească duhovnicește pentru marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului. Anul acesta, Biserica Ortodoxa va sărbători Sfintele Paști la data de 2 mai.
Dintre posturile de peste an rânduite de Biserica Ortodoxă, Postul Sfintelor Paști este cel mai lung, căci durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce” este cea a Lăsatului de sec.
Astăzi este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (când se lasă sec de brânză), ziua următoare marcând intrarea propriu-zisa în Postul Sfintelor Paști.
Duminica lasatului sec de branza este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, amintind, astfel, inainte de intrarea in Postul Sfintelor Pasti, de căderea lui Adam din Rai prin păcat, adică prin despartirea de Dumnezeu, omul pierzand astfel asemanarea cu El.
Cuvantul „sec”, din sintagma „lasatul secului”, este inteles ca fiind sinonim cu uscat, fara grasime, de post, insa Sfintii Parinti nu pun accentul doar pe mancare, ci si pe „seclum” (saeculum), adica pe lumea impatimita, amintind ca, pe perioada postului, omul cel vechi, cel pacatos trebuie sa dispara treptat, un prim pas pe aceasta cale fiind sentimentul de cainta. Postul imbina astfel ambele elemente constitutive ale naturii omenesti, caci nu cu jumatati de masura trebuie sa se multumeasca credinciosul, ci trebuie sa-L intampine pe Hristos cu intreaga sa natura: trup si suflet.
Ziua de Lasatul secului reprezinta un prilej de sarbatoare, ea prezentand variatii calendaristice in functie de zona, prin urmare este celebrata fie in duminica lasatului sec de carne, fie in cea a lasatului sec de branza, mentioneaza Ion Ghinoiu in volumul „Sarbatori si obiceiuri romanesti” (Ed. Elion, 2002). In unele zone, pregatirile incep din ziua de sambata, care este marcata in special de obiceiuri legate de cultul mortilor. Se fac parastase si se da mancare de pomana. Se pregatesc tot felul de bunatati, se coace painea, apoi se fac placintele cu malai in frunze de varza, taitei cu nuca sau cu mac, poame coapte.
Duminica acestei ultime saptamani ce precede Postul Paștelui este cunoscuta si ca „Duminica Iertarii”. Este ziua in care crestinii isi cer iertare de la semenii lor, exprimand astfel dorinta de a dobandi iertarea Domnului, o tema importanta a Postului Mare. Astfel, ziua urmatoare, prima din Postul cel Mare, este numita si Lunea Curata, pentru ca toti credinciosii sunt pregatiti sa intre in post cu inima curata. Prin toate aceste randuieli, Biserica ii poarta incet pe credinciosi catre unirea cu Dumnezeu.
www.crestinortodox.ro
