Deputatul Roxana Mînzatu solicită includerea Microregiunii Ţara Făgăraşului într-un acord de parteneriat cu Comisia Europeană

După ce, printr-o lege adoptată în luna august (Legea nr. 176 din 2020) prin care a fost iniţiat Programul naţional pilot de descentralizare, în vederea utilizării instrumentului ITI Investiţie Teritorială pentru Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară «Moţii, Ţara de Piatră» – Apuseni, Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Microregiunea Ţara Făgăraşului, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă şi Integrată în Ţara de Sus – Botoşani şi Suceava, Guvernul a pregătit un acord de parteneriat cu Comisia Europeană pentru un mecanism de finanţare în cazul acestor structuri asociative (Mecanismul ITI – Investiţie Teritorială Integrată). Deputatul braşovean Roxana Mînzatu (PSD) a reclamat, însă, că în proiectul acordului respectiv nu au  fost incluse cele trei regiuni care au făcut obiectul legii din august.
În aceste condiţii, deputatul braşovean a solicitat un răspuns referitor la această situaţie, dar a şi cerut ca acordul să fie modificat, prin includerea celor trei regiuni în textul acordului. Miza, este una mare, pentru că pentru cele trei microregiuni, România va primi de la Uniunea Europeană în perioada de programare 2021 – 2027 aproximativ 30 miliarde de euro Politicii de Coeziune.
În această primă formă publicată, acordul de parteneriat nu cuprinde nici o referire la cele trei teritorii menţionate mai sus, deci nici la Microregiunea Ţara Făgăraşului. Singurele teritorii explicit menţionate sunt Delta Dunării şi Valea Jiului.
„Am transmis Ministrului Fondurilor Europene, o întrebare, ca parte a procedurii de control parlamentar, atât pentru a sublinia cât de important este să nu ratăm acest moment al negocierilor cu Comisia Europeană pentru a include teritoriile din zonele Apuseni, Făgăraş şi Botoşani/Suceava în următoarea versiune a acordului de parteneriat”, a declarat Mînzatu.
Totodată, ea a solicitat Ministerului Fondurilor Europene să înceapă dialogul cu cele trei microregiuni, dar şi să aloce fonduri europene pentru furnizarea de asistenţă tehnică în vederea elaborării strategiilor de dezvoltare necesare acestor trei teritorii pentru a atrage finanţarea UE prin mecanismul ITI.
„În întrebarea pe care am transmis-o am subliniat că acest mecanism – Investiţie Teritorială Integrată – este cel care va permite finanţarea cu fonduri UE de proiecte în domeniul infrastructurii pentru turism, al valorificării patrimoniului cultural şi natural al zonei. În absenţa acestui mecanism, Ţara Făgăraşului, care include teritorii din judeţele Braşov şi Sibiu, nu va putea atrage fonduri europene în domeniul turismului şi, astfel, noi toţi vom irosi o şansă uriaşă de creştere economică şi socială pentru zonă. În localitățile din Țara Făgărașului există resurse extraordinare pentru turism, dar și un patrimoniu cultural și natural extrem de valoros la nivel european. Ori, așa cum prevede astăzi proiectul de regulament general pentru folosirea banilor europeni 2021-2027, aceste domenii (turism, patrimoniu natural) vor putea primi finanțare UE doar acolo se aplică mecanisme de tip ITI – Investiție Teritorială Integrată sau DLRC – Dezvoltare Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității.”, a mai spus Mînzatu.