Primarul Sucaciu: „Las politicienii să spună că nu este posibil, în timp ce eu semnez contracte de finanțare și urmez strategia. Știu cum va arăta Făgărașul peste 5-6 ani”

Au trecut patru ani de când, la cârma Municipiului Făgăraș, a fost ales independentul Gheorghe Sucaciu, fost primar al comunei Drăguș. La finalul acestui mandat, edilul spune că municipiul nostru se îndreaptă spre o dezvoltare pe care o merită și o așteptăm toți de 30 de ani. În tot acest timp, principala preocupare a lui, dar și a echipei din primărie, a fost să obțină cât mai mulți bani pentru investirea în proiectele majore ale orașului. A reușit pentru mare parte din strategia propusă în urmă cu patru ani. Peste 300 de milioane de lei – cât șase bugete ale municipiului – este suma obținută pentru care s-au semnat contracte de finanțare, majoritatea de la Uniunea Europeană. În cazul unor proiectele majore au demarat lucrările, deja, iar altele sunt în fază de licitație. Primarul Gheorghe Sucaciu spune că vede un Făgăraș „de munte” modernizat, cu condiții de trai asemănătoare celor din orașele dezvoltate ale Europei.

V-ați depus candidatura pentru un nou mandat și ați ales să candidați tot independent. De ce?

Așa este, mi-am depus candidatura pentru alegerile din 27 septembrie. De fapt, este o continuare a actualului mandat, a muncii pe care am depus-o împreună cu echipa din cadrul Primăriei Făgăraș timp de patru ani de zile. Am spus din anul 2016 că voi candida independent și că voi rămâne așa. Sunt susținut de mai multe partide și de unii candidați la Consiliul Local independenți. Eu cred că statul acesta de independent poate aduna mai mulți oameni cu expertiză pentru a conduce orașul, atât în legislativ, cât și în executiv.

Acum, la final de mandat, vreau să facem un bilanț al celor patru ani în fruntea Municipiului Făgăraș. Ce ați reușit să realizați și ce nu?

sucaciuÎn anul 2016, am prezentat făgărășenilor o strategie de dezvoltare, pe care am defalcate-o pe piloni. Ca exemplu, m-am axat pe dezvoltarea infrastructurii educaționale din Municipiul Făgăraș.

Următorul pilon a fost și rămâne dezvoltarea infrastructurii sistemului de sănătate, altul de a dezvolta mobilitatea și, implicit, infrastructura rutieră și pietonală. Prioritară este și dezvoltarea activității economice din Făgăraș, oferind facilități fiscale agenților economici și extinzând infrastructura de utilități. De asemenea, îmi propusesem să lucrăm și pentru Țara Făgărașului și s-a materializat.

Până în momentul de față, am ajuns la un stadiu destul de avansat de implementare a acestei strategii, iar în următorul mandat vreau să continuăm, să mergem mai departe.

Vreau să discutăm despre fiecare pilon în parte. Referitor la sistemul educațional, vreau să ne prezentați proiectele și investițiile din acest sector.

 

Am făcut publice sumele care s-au investit din bugetul local în infrastructura educațională și în dotarea școlilor. Pe lângă suma de peste 8 milioane de lei alocată din bugetul local, am accesat și fonduri europene. De exemplu, proiectul pentru modernizarea Școlii Gimnaziale Nr. 7, unul dintre cele mai mari din sectorul educațional local, care este în momentul de față în faza de licitație.

Am mai accesat fonduri de la Compania Națională de Investiții, viitorul bazin de înot acoperit având cea mai mare sumă alocată pentru proiect de acest gen. Bazinul va fi integrat în sistemul educațional, iar elevii vor putea utiliza pentru orele de sport.

Pentru sistemul de mobilitate, împreună cu colegii mei am atras sume foarte mari și am semnat contractele. Numai trei dintre aceste proiecte au o valoare totală de 30 de milioane de euro. Când vorbim de fonduri atrase, vorbim de contracte de finanțare semnate și contracte în derulare, în diferite stadii; în principal, aflate în licitație. După finalizarea licitațiilor, vom începe munca pe teren.

Așadar, nu e vorba doar de proiecte, promisiuni? Sunt bani obținuți, contracte de finanțare semnate.

Aș vrea să facem o diferență clară între a promite un proiect și de a prezenta o strategie de dezvoltare a unei localități. Ceea ce am făcut împreună cu echipa mea a fost de a prezenta o strategie pe termen lung, un plan pe care îl respectăm. Ca să implementezi o strategie într-o localitate, la fel ca într-o firmă, trebuie să identifici resursele necesare – atât umane, cât și financiare – pentru a pune acele proiecte în practică. Diferența este foarte mare între o promisiune electorală și ce facem noi acum, implementarea proiectelor. Îmi doresc să se întâmple acest lucru și la nivel județean sau național: să se prezinte o strategie județeană sau națională și toate partidele politice să se unească în a pune umărul să se îndeplinească scopul propus în beneficiul contribuabililor. Știu că cetățenii vor drumuri și trotuare, la fel ne dorim și noi! Dar, nu mai vreau cârpeli, ci modernizare în adevăratul sens al cuvântului. Așa vom reuși să nu mai aruncăm banii contribuabililor „pe geam”.

Dacă tot a venit vorba despre infrastructură rutieră, am văzut că au început lucrări importante de modernizare în orașul nostru.

IMG_20200827_113817La acest capitol sunt contracte cu fonduri nerambursabile, semnate, de aproximativ 70 de milioane de euro. Proiectele încep pe rând, în ordinea în care s-au finalizat licitațiile și în ordinea în care este aprobat acel plan de management în Comisia de circulație, de către Poliția Municipală și Județeană, pentru a nu încurca traficul în oraș.

Zilele acestea au început lucrările prevăzute în acel proiect din 2014, pe care l-am preluat, l-am actualizat și modificat din cauza multiplelor erori. Suma s-a dublat față de cea inițială, pentru că am adăugat toate elementele necesare ca să fie complet. S-a finalizat licitația și am început cu strada Negoiu. Aici modernizăm partea carosabilă, dar și trotuarele. Realizăm și piste pentru bicicliști, necesare pentru a lega această infrastructură de celelalte proiecte.

Oamenii sunt sceptici, sunt obișnuiți să vadă șantiere doar înaintea alegerilor. De ce au demarat lucrările doar acum?

IMG_9891Dacă vorbim de lucrări care sunt realizate în preajma alegerilor, așa cum s-a procedat în anii anteriori, acele lucrări sunt mici, sunt realizate din bugetul local, cu achiziții directe și făcute cu intenție în preajma alegerilor. Aici vorbim, însă, de lucrări mari, care au necesitat perioade bune de licitație și vă dau un exemplu: cererea de finanțare pentru a implementa proiectul de restaurare a Cetății Făgăraș a fost depusă în octombrie 2016! Lucrările au început efectiv în martie 2020. În această perioadă s-au făcut verificări de către experții de la ADR Centru, licitații, descărcări arheologice, s-au obținut avize de la Ministerul Culturii. Abia apoi s-a deschis șantierul. Birocrația „ne omoară” și pe noi, nu doar pe cetățeni.

IMG_20200827_113927Revenind la modernizarea celor 33 de străzi, contractul a fost semnat în anul 2014. Proiectul, din cauza documentației prost întocmite, nu a putut fi implementat. A fost scos de două sau de trei ori la licitație, am și semnat o dată contractul, dar proiect nu s-a putut implementa. Am avut cadrul legal de a revizui proiectul după ce am reziliat contractul, iar licitația s-a finalizat anul acesta. Sunt proiecte mar, astfel că nu poți avea o estimare corectă pentru demararea lucrărilor. De aici rezultă că nu am planificat începerea modernizării în preajma alegerilor. Mai mult decât atât, alegerile ar fi trebuit să fie în luna iunie, iar unele lucrări au început în martie, altele în luna iulie, adică după data în care ar fi trebuit să aibă loc alegerile locale. Scenariile de genul acesta nu sunt pentru mine. Toți ne dorim să începem lucrările cât mai repede, dar până nu finalizăm toate procedurile legale nu avem cum; este interzis, este ilegal!

Ocolitoarea Municipiului Făgăraș este un alt exemplu. Am primit prin Hotărâre de Guvern acel imobil-teren în luna februarie, am început actualizarea documentației și a tuturor celor 17 avize, pentru că erau expirate. Documentațiile au avut o vechime mai mare de doi ani și, potrivit legii, trebuie actualizate. Noi vom urmări toate procedurile legale, pentru a duce la bun sfârșit acest proiect. Întrebarea multor făgărășeni este dacă se poate realiza această investiție pe traseu deja stabilit și le transmit, din nou, că se poate. Traseul a fost stabilit în perioada când s-a realizat digul Oltului și canalul de fugă. Atunci s-a realizat și varianta ocolitoare în proiectare și a început construcția. După 1989, s-a întrerupt investiția. Din punctul de vedere tehnic nu este niciun fel de problemă, din punct de vedere financiar urmărim toate procedurile legale. Ocolitoarea va fi realizată, iar decontarea sumelor va fi făcută din fonduri europene. După cum știm foarte bine, s-a elaborat un ghid de finanțare pentru variantele ocolitoare ale unităților administrative și s-a dat ordonanță pentru a face acele parteneriate ca să decontăm banii. Dar, procedurile sunt de durată și trebuie să le urmăm pentru a avea posibilitatea să decontăm acești bani.

În concluzie, toate aceste proiecte mari nu pot fi realizate de pe o zi pe alta. Un proiect de asemenea anvergură durează între 1 și 4 ani până când încep lucrările în teren, astfel încât să fie vizibile pentru cetățeni.

poza2Referitor tot la infrastructură, avem trei proiecte care sunt incluse în planul de mobilitate, fiecare cu o valoare de aproximativ 10 milioane de euro, în total 30 de milioane de euro. Prin aceste proiecte se realizează infrastructura rutieră, pietonală, piste de biciclete. Mai avem transportul în comun, pentru care vom achiziționa autobuze și vom înființa o autogară pe strada Libertății. Tot în aceste proiecte sunt incluse sisteme de închiriat bicicletele pe care le vom cumpăra, sistem de management al transportului în comun, semaforizare inteligentă, benzi dedicate autobuzelor, asemănător cu ce s-a făcut și în Municipiul Cluj-Napoca.

Dacă tot suntem la planul de mobilitate, vreau să menționez și pilonul privind dezvoltarea Țării Făgărașului. Împreună cu primarii din zonă am început construirea unei asociații pentru a lega acest plan de mobilitate și de a-l extinde în toată Țara Făgărașului. Vorbim de extinderea transportului în comun și a pistelor de biciclete; pe partea de sud va cuprinde toate satele de sub munte, vom merge până la limita județului Sibiu. Pe partea de nord vorbim de toate satele care sunt pe lungimea râului Olt și vom merge până la Șinca, pe o rază de maximum 30 de km în jurul Municipiului Făgăraș. Vorbim de contracte cu fonduri europene accesate prin asociație în exercițiul financiar 2021-2027. Vom lega planul de mobilitate al Făgărașului cu toate satele din jur, dar și cu orașul Victoria.

Multe persoane ne întreabă de ce ați peticit până acum și nu ați pus covor asfaltic?

poza3În Municipiul Făgăraș, în 2016, nu exista nici măcar o stradă modernizată în totalitate. Vorbim de carosabil, de piste de biciclete, de spațiu verde și de trotuar. Pentru a moderniza integral, așa cum este nevoie în tot orașul, am făcut un calcul și ne trebuie aproximativ 70 de milioane de euro. Pentru a aduce acești bani, pentru a construi și moderniza această infrastructură, avem nevoie de timp. Vă amintiți cum era în perioada 2015-2016, când toate drumurile erau într-o stare jalnică; a fost nevoie de întreținere. Nu puteam șoferii să circule pe drumuri atât de degradate până când vom realiza toată infrastructura prin modernizarea corespunzătoare. Pe strada Negoiu nu am intervenit pentru că era foarte greu să facem acea întreținere în regie proprie pe o stradă atât de distrusă, ne trebuiau foarte mulți bani, și am așteptat să înceapă acest proiect de modernizare.

Nici nu aveați voie să faceți o reparație completă dacă strada respectivă este cuprinsă într-un alt proiect.

Exact! Pe străzile unde avem proiecte de modernizare nu putem veni decât cu acea mică întreținere, pentru că nu putem suprapune banii de investiții – investiție din bugetul local și investiție din altă sursă – pentru că, până la urmă, tot bani publici sunt din ambele surse și nu aveam cadrul legal să facem acest lucru.

Am primit întrebări de la cititori și despre situația trotuarelor de pe strada 1 Decembrie, rămase nereabilitate.

Modernizarea străzii 1 Decembrie a fost cuprinsă în două proiecte. Primul a fost realizat la sfârșitul anului 2016. Pe jumătate din această stradă, partea carosabilă a fost realizată la sfârșitul anului; cu greu, dar am realizat-o, știți cum arăta aceasta după finalizarea rețelei de apă-canal. Restul străzii – vorbim de trotuare, parcări, dar și de carosabil și trotuare de pe a doua parte a străzii – până la intersecția cu Nicolae Bălcescu, a fost inclusă în alt contract de finanțare. Acest proiect este în momentul de față în licitație. Aici sunt incluse 14 străzi: 1 Decembrie, Titu Perția, I.M. Klein, Nicolae Bălcescu, Vasile Alecsandri, Ion Codru Drăgușanu și altele; sunt mai multe străzi și tronsoane în acest proiect. Sperăm că vom termina licitația până la sfârșitul acestei luni, vom avea perioada de contestații, apoi perioada de proiectare, după care ne apucăm de lucrare.

Dacă aș fi pus problema să facem lucrări înainte de alegeri, așa cum se presupune eronat, fiți siguri că strada 1 Decembrie ar fi intrat în modernizare. Dar, aștept să se termine procedurile și să implementăm proiectele în așa fel încât să nu le pun în pericol și să primim banii despre care vorbeam mai devreme.

Cel mai mare și mai important proiect este Microregiunea Țara Făgărașului. Ce înseamnă pentru zona noastră?

Este proiectul meu de suflet. Vreau să realizăm o microregiune a Țării Făgărașului și să o finanțăm. Poți să realizezi asociații, dar acestea trebuie să primească și finanțare pentru a-și îndeplini scopul. Acest proiect l-am început cu doamna Elena Nemeș. Am adus în echipă mai multe persoane din cadrul primăriei, dar o persoană importantă în această realizare a fost doamna Mariana Câju, managerul proiectului. Este unul foarte important pentru dezvoltarea economică a unei microregiuni care are o întindere destul de mare, aproape 1/3 din județul Brașov, plus un procent destul de mare și din județul Sibiu, cu foarte multe unități administrative. Perspectivele sunt de dezvoltare a economiei și a investițiilor în domeniile publice și private în următorul exercițiu financiar. Sper ca bugetul mecanismului ITI să fie destul de mare, iar banii împărțiți pe aceste asociații să fie suficienți. Inițial se vehicula alocarea unor sume de peste 2-2,5 miliarde de euro, pentru fiecare asociație. Această asociație, cu executivul pe care îl va desemna, va publica ghiduri de finanțare pentru toți locuitorii acestei regiuni.

Cum va funcționa această asociație mai precis?

Oamenii din Țara Făgărașului au experiență cu acele GAL-uri care s-au format împreună cu unitățile administrative. Este GAL-ul Răsăritul Țării Făgărașului, GAL-ul Microregiunea Valea Sâmbetei, mai sunt încă două GAL-uri în județul Sibiu, iar funcționalitatea acestei microregiuni este asemănătoare, dar pe un teritoriu mult mai extins și cu sume mult mai mari. Se vor deschide linii de finanțare, atât pentru agenții economici, cât și pentru instituțiile publice: primării sau consilii județene. Microregiunea va avea o dezvoltare economică fantastică, în perioada următoare, dar vom depinde, bineînțeles, de instituțiile centrale și de cât de repede pornesc strategia națională.

În această strategie a fost inclusă și o șosea rapidă Mândra-Sibiu?

În acestă strategie am propus, pentru a ajuta autoritățile naționale, ca acea șosea rapidă să fie realizată de către cele două consilii județene și să facă legătura între Autostrada Transilvania – care va trece pe la Mândra – și autostrada care se oprește la Sibiu. Există posibilitatea ca noi să acordăm bani pentru acest lucru; să primim finanțare din strategia națională și să acordăm sumele necesare celor două consilii județene pentru a realiza acea rețea de mobilitate națională și de a ne dezvolta economic.

Se apropie alegerile și s-au întețit atacurile. Redactorii unui ziar, care până nu demult vă lăudau proiectele, au scris că aruncați cu banii în stânga și în dreapta. Cum comentați aceste acuzații?

În toate proiectele europene sunt bani alocați special pentru a le promova, iar noi cerem oferte de preț din presa locală. Acele achiziții sunt făcute pe SICAP, sunt publice, procedura este transparentă. Sunt contracte cu presa locală, pentru ca banii să rămână în comunitate; firme din Făgăraș, care angajează oameni din Făgăraș. Am fi putut contracta altele din județ sau de la nivel național. Obligativitatea noastră este de a promova acele finanțări pe care le primim, iar acestă promovare presupune mai multe servicii executate pe toată perioada derulării proiectului, chiar și pe trei ani. Dar, știți prea bine, „vulpea când nu ajunge la struguri spune că sunt acri”. Făgărășenii știu cu cine au de-a face…

Din punctul meu de vedere sunt atacuri de cea mai joasă speță, nu are rost să mai discutăm de ziarul și de familia care îl deține. Persoanele care fac asemenea lucruri nici nu mai trebuie băgate în seamă. Când am răspuns cu date concrete la articolele publicate de ei, foarte mulți făgărășeni mi-au spus să nu îmi mai bat capul și să nu îmi mai pierd timpul.

Cum vedeți Făgărașul la finalizarea proiectelor finanțate cu fonduri europene?

Așa cum am spus întotdeauna, Făgărașul se va dezvolta și va fi un orășel „de munte” așa cum ne imaginăm un oraș din Austria, Elveția sau o altă țară dezvoltată. Avem multe caracteristici naturale asemănătoare cu aceste țări. Având strategia în față, gândindu-mă că vom accesa și vom găsi finanțări pentru a implementa strategia, știu cum va arăta Făgărașul. Vom vedea toți, la final. Este greu pentru unele persone, mă refer la cele care sunt înregimentate politic, să-și imagineze o viziune în sensul acesta, neștiind să citească o strategie de dezvoltare. Mai bine le las în pace, să spună că nu este posibil să se realizeze acest lucru, în timp ce semnez contracte de finanțare și urmez strategia. Eu știu ce se va întâmpla și cum va arăta Făgărașul peste 5-6 ani și sunt convins că nu sunt singurul căruia îi va plăcea.

Vreau să discutăm și despre situația creată de pandemia de coronavirus. La începutul stării de urgență, de la nivel județean, Făgărașul era pus pe primul loc privind riscul apariției focarelor de infecție. Mulți făgărășeni reveniseră din străinătate, în special în Italia, țară mult afectată de COVID-19. Însă, situația a fost alta, iar ora;ul nostru a fost destul de ferit de noul coronavirus.

La începutul perioadei stării de urgență, am fost avertizați că noi reprezentăm un pericol la nivel județean. Făgărașul era privit ca principala localitate unde s-ar putea crea focare de infecție, mulți locuitori fiind plecați în străinătate. Noi ne-am pregătit și am fost foarte serioși în a preîntâmpina acest pericol. În comitele de situații de urgență am luat decizii, cred eu, corecte. O decizie foarte importantă pe care am luat-o cu doamna Mariana Câju, președinta Consiliului de Administrație al Spitalului Municipal, a fost aceea de a nu accepta ca pe lista spitalelor suport COVID să fie inclus și spitalul „Dr. Aurel Tulbure”. Cu toate că cei de la județ, văzând că la noi nu sunt cazuri, au încercat să impună acest lucru. Întotdeauna am spus că focarele de infecție se realizează în spațiile unde se aduc bolnavi, iar în cazul nostru sunt spitalele. A fost un virus nou, nu au știut cum să gestioneze întotdeauna acest lucru și noi ne-am opus, cu toate repercusiunile care ar fi putut urma. Ne-am luat și măsuri din punctul de vedere legal și am dat în judecată Ministerul, la vremea respectivă. Cei care nu cunoșteau situația îndeaproape ne-au acuzat că nu suntem solidari cu toate spitalele. Am explicat care este motivul principal, ca noi să nu fim desemnați ca spital suport și din punctul de vedere tehnic și medical, iar foarte mulți specialiști ne-au dat dreptate. Și instanța, la un moment dat, luând act de acele explicații, ne-a dat dreptate. Iată că dacă am luat măsurile necesare, Făgărașul a fost ferit mult timp de a avea cazuri de COVID-19. Spitalul Județean, care este în subordinea Consiliului Județean, avea cea mai mare capacitate și cei mai mulți bani pentru a gestiona aceste lucruri. Nu trebuiau dispersate cazurile în tot județul, pentru a ieși ei basma curată.

Mai mult de atât, pentru perioada stării de urgență, autoritățile centrale au trimis Curtea de Conturi în toată zona, ca să verifice cum s-au făcut aceste cheltuieli. Împreună cu echipa, cu Comitetul Local pentru Situații de Urgență, cu DSP-ul, le-am pus la dispoziție, le-am arătat toate cheltuielile făcute. Dar modul cum au pus ei problema, cei de la Curtea de Conturi, e posibil să aibă repercusiuni, iar în cazul unei alte situații de urgență să nu mai existe o mobilizare așa cum a fost. Nu se poate ca Prefectura să spună „trebuie să puneți la dispoziție spații pentru carantinare sau să eliberați spații!“ Pentru că nu toate pensiunile au vrut să pună la dispoziție spații, iar plata se face doar dacă ai carantinați. Păi acele pensiuni și-au pus la dispoziție spațiul, au dat drumul la căldură, în martie era totuși frig și iar noi să nu putem să-i plătim, pentru că ni se spune că am face plăți nelegale? Le-am explicat că în situația respectivă nimeni nu a mai fost, fiind o stare de urgență.

Sau un alt exemplu: ne-au întrebat de ce nu am înregistrat acele cheltuieli într-un anumit cont al bugetului. Păi dacă nu am știut ce cheltuieli vom avea? Cum să le înregistrăm?

Sau de ce nu am constituit fondul de situații de urgență? Le-am spus că nu avem un buget atât de mare precum Consiliul Județean sau bugetul de stat, ca să avem o sumă alocată acolo, cu care să nu facem nimic. Noi tot timpul folosim banii pentru proiecte, infrastructură, iar când avem nevoie facem rectificări și ducem banii acolo unde trebuie. Nu poți să vii să faci un control, pentru că nu ai respectat legile dinaintea situației de urgență, dar pe timpul situației de urgență ne spuneau „faceți, faceți, faceți!” Ne-am rugat de toți patronii de pensiuni să ne pună la dispoziție spații, să le avem pregătite. Unii aveau muncitori, nu i-au mai cazat și ne-au pus spațiul la dispoziție. Până când au venit persoanele care au fost carantinate, ei au spus că au cheltuit bani pentru căldură, întreținere și cine le plătește lor? Și vine altă instituție și acuză: „știți, pe noi nu ne interesează, nu-i plătiți!“ Atunci le-am spus: „când o să mai vină o situație de urgență, vă chemăm pe dumneavoastră să vorbiți cu dumnealor!“

Eu cred că de la nivel național se lucrează într-un fel politic, unora fiindu-le ciudă că noi „nu am reușit să avem aici multe cazuri“  și atunci caută tot felul de modalități de a ne șicana.

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.