Biblioteca Municipală ”Octavian Paler” a celebrat 170 de ani de la nașterea poetului înveșnicirii, Mihai Eminescu
Biblioteca Municipală ”Octavian Paler” a celebrat 170 de ani de la nașterea poetului înveșnicirii, Mihai Eminescu. Evenimentul s-a derulat în parteneriat cu elevii Liceului Teologic ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”.
Înainte de a purcede la decelarea versului eminescian, s-a ținut un moment de reculegere în memoria profesorului Liviu Ioani, colaborator asiduu al bibliotecii. Într-o ambianță propice aprofundării literei cărți, dl. prof. Ioani a delectat an de an, audiența prin diversitatea temelor abordate. Făgărășenii l-au avut alături la evenimentele culturale ale instituției: ”Ziua culturii naționale”, ”Ziua bibliotecii – Octavian Paler, itinerar al unui spirit creator”, ”Nocturna bibliotecii”.
„Exegeţi ai textului eminescian, G. Călinescu, Negoiţescu, Iorga, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Zoe Dumitrescu Buşulenga, Constantin Noica, Petru Creţia, Tohăneanu, Aurel Petrescu, Ioana Em. Petrescu, Eugen Simion, George Popa, Tohăneanu, au relevat în studiile lor, ”miracolul eminescian”. Expoziția tematică ”Glasul însuși al poeziei” deschide un câmp al ”semnificațiilor multiple ale ființării”. Motto-ul ”Ce este poezia? Înger palid cu priviri curate, / Voluptuos jos de icoane și cu glasuri tremurate, / Straiu de purpură și aur peste țărâna cea grea” deschide un univers ideatic și stilistic”, spune Raluca Maria Bucur, coordonator bibliotecă.
Eminescu, știință și credință
„Sigur că nu întâmplător Mihai Eminescu este identificat cu Ziua Culturii Naționale. Deși este dincolo de orice îndoială cultura lui universală pe care a dobândit-o cu asiduitate la Berlin și Viena, totuși nimeni nu poate contesta filonul permanenței românești care se simte în versul eminescian. Părintele Stăniloae ne spune că pe unul dintre manuscrisele de pateric din Biblioteca Academiei Române se poate vedea semnătura lui Eminescu. Iar după o însemnare de pe un Ceaslov de la mănăstirea Neamțului, se pare că poetul a cerut să se spovedească și să se împărtășească în ziua de 8 noiembrie 1886, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. De asemenea, cuvinte din prologul Evangheliei după Ioan, se regăsesc în unele manuscrise eminesciene”. In ceea ce privește dimensiunea științifică a operei, amintim doar ca un fizician de profesie, Petre Osiceanu, apreciază că versurile eminesciene au anticipat „cu aproape o jumătate de veac înainte apariția teoriei relativității”, spune Pr. Prof. dr. Ciprian Bîlbă.
Motivul ”Panta rhei” în sonetul ”Trecut-au ani…”
„Versurile surprind o nouă ipostază poetică, cea a însingurării, a destrămării. Eminescu ni se destăinuie, aduce cititorul în pragul adâncimilor de gând. Este însăși vocea conștiinței supusă ireversibilității timpului necruțător“, a spus Prof. Viorica Bica.
Corespondența lui Mihai Eminescu în lectura elevilor Liceului Teologic Ortodox ”Sfântul Constantin Brâncoveanu”: Trandafir Alexandru, Denisia Costea, Denisa Costea, Scriitoru Ioan, Darius Constantinescu
Volumul ”Corespondența inedită Mihai Eminescu-Veronica Micle”, publicat la 150 de ani de la nașterea sa, cuprinde 93 scrisori transcrise și facsimile. Este notabilă remarca lui Nicolae Manolescu: „Aceste scrisori sunt extraordinare ca document sufletesc. Câteva dintre ele sunt impresionante până la lacrimi şi sunt în acelaşi timp, literatură”. Corespondența cu Titu Maiorescu și Ion Creangă captează de fiecare dată prin minuția detaliului“, spune Prof. Dull.
Elemente autobiografice și reflectări ale poeziei în arta sculpturală, picturală și filatelie
Eminescu a reprezentat ”adevărul integral al unei istorii și al unui spirit” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga, ”Eminescu, Viața”). Versurile eminesciene se reflectă deplin în artă, a spus Prof. bibliotecar Sorina Boamfă.
A consemnat,
Coordonator bibliotecă
Raluca Bucur
