23 august – Ziua care a năruit idealul României Mari

Acum 80 ani România Mare pierdea o parte importantă din idealul ei care a fost Marea Unire din anul 1918. În 23 august 1939, era semnat în prezența lui Stalin, pactul care avea să aducă oroarea peste întreaga Europă și care a dat startul celor mai mari atrocități comise vreodată în istoria omenirii: Al Doilea Război Mondial. Așadar, se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov prin care România pierdea Basarabia și își începea lungul drum al pribegiei (război, apoi instaurarea comunismului). 

Pactul Ribbentrop-Molotov

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și  Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe al URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin. 

Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-și asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câștige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin. 

În realitate, ambele țări agresoare voiau să se asigure, cel puțin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărțire în două a ceea ce rămăsese neocupat și neîmpărțit din Europa. Cruzimea și cinismul celor doi dictatori, Hitler și Stalin s-au repercutat timp îndelungat, prelungind cel de-al Doilea Război Mondial cu Războiul Rece și cu scindarea Europei în două prin Cortina de fier între anii 1945-1989. În acești 45 de ani, Europa Vestică a progresat prin practicarea democrației și a economiei libere în toate țările aflate la vest de Cortina de fier, în timp ce Europa de Est, aflată la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și economii centralizate, de stat. 

Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1945, o nouă diviziune a sferelor de influență în Europa, vestul urmând a se afla sub influența SUA, iar estul sub influența Uniunii Sovietice.

Adesea se susține că, dacă acest pact nu ar fi existat, cel de-al doilea război ar fi fost terminat mult mai curând sau poate chiar nici nu ar fi avut loc.

Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită și actul de la 23 august) a fost acțiunea prin care, la data de 23 august 1944 regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și șeful de facto al statului român,  a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică.

Imediat după demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, România a ieșit din alianța cu Puterile Axei a declarat încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei.

Odată cu lovitura de stat din 23 august 1944, România a intrat încet și sigur în era instaurării comunismului și poate, a celei mai negre perioade din istoria acestui neam. Data de 23 august a fost marcată ca zi națională pe toată perioada regimului comunist (1949-1989).

Aurel Csato