Sânziene sau Drăgaica, tradiții și obiceiuri

Creştinii ortodocşi sărbătoresc pe 24 iunie naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Domnul Iisus în apa Iordanului. În calendarul popular, sărbătoarea este denumită Sânziene, în Ardeal, iar în Muntenia şi Oltenia, Drăgaica.
Dacă oamenii nu le sărbătoresc cum se cuvine, Sânzienele se supără, devenind surate bune cu înrăitele Iele sau Rusalii. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu ţin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gură. Nici bărbaţii nu scapă uşor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi aşteaptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene ştiindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate. Cine nu respectă Sânzienele, poate avea parte de multe nenorociri: cel care spală, coase sau mătură în acea zi poate muri fulgerat.
Sărbătoarea Sânzienelor mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de „Amuţitul Cucului”. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă.
O altă superstiţie a zilei: dacă se întâmplă să vezi o furnică roşie în ziua de Sânziene, înseamnă că vei avea parte de mult noroc. Iar dacă vei găsi o furnică în portofel, nu-i face rău, căci îţi va aduce mulţi bani.
Pentru pomenirea morţilor, se fac pomeni îmbelşugate se pun flori mirositoare pe morminte. Iar creştinii care se roagă azi la moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava cred că vor scăpa de necazuri şi boli.