„Important e ca oamenii să vrea să obțină fonduri“

Fondurile europene au reprezentat și încă reprezintă o sursă importantă pentru dezvoltarea afacerilor și în Țara Făgărașului. În ultimii ani, sute de făgărășeni au aplicat și au obținut finanțare pentru proiectele pe care și le-au propus. Un sprijin în accesarea fondurilor europene este și Asociația GAL Microregiunea Valea Sâmbetei, asociație înființată în anul 2006, prin intermediul căreia zeci de locuitori ai celor 10 comune din cadrul GAL au câștigat proiecte și și-au dezvoltat afaceri, agricole sau non-agricole.  Prin Grupul de Acțiune Locală au beneficiat de fonduri și comunele care au depus proiecte. Astfel, acestea și-au achiziționat în principal utilaje necesare lucrărilor edilitare din satele arondate comunei. În rândurile ce urmează, am stat de vorbă cu managerul GAL Microregiunea Valea Sâmbetei, Cristina Fogoroș.

 

În primul rând, am vrea să ne dați câteva informații despre GAL Microregiunea Valea Sâmbetei. Când a fost înființat, ce comune fac parte din acest GAL și ce parteneri aveți?

Asociația Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Valea Sâmbetei a fost înființată în 2006 și este constituită din autorități publice, reprezentanți ai sectorului privat și ai societății civile din10 comunități ale județului Brașov. Avem în componență comunele Beclean, Drăguș, Cincu, Lisa, Sâmbăta de Sus, Șoarș, Ucea, Viștea, Voila și din 2016, și Recea. În plus, avem parteneri privați și ONG-uri. Este o listă mai mare.

Care este rolul GAL, pentru cei care nu au aflat?

Obiectivul general al nostru constă în promovarea creșterii calității vieții, pe teritoriul GAL, prin favorizarea competitivității economiei rurale, dezvoltare echilibrată și durabilă a teritoriului. Mai exact: noi avem niște bani, avem o măsură (domeniu de activitate) prin care am obținut fonduri, avem 9 măsuri prin care beneficiarii noștri din microregiunea Valea Sâmbetei – mă refer doar la persoanele care își desfășoară activitatea în acest teritoriu – pot depune proiecte. De exemplu, fermierii care au terenul în teritoriul nostru, firme care au sediul social în teritoriul nostru pot depune proiecte la noi.

Avem măsură agricolă, măsură non-agricolă, măsură pentru primării, avem măsuri pentru cooperative și am acoperi toate sectoarele care pot primi finanțare.

Sunt deja zeci de proiecte care au primit finanțare prin cadrul GAL!

Da, au fost foarte multe proiecte în exercițiul trecut finanțate, am avut o absorbție de aproape 98%; acum am început de la 1 februarie 2017, avem momentan 10 proiecte pentru autorități publice și am început cu primăriile. Fiecare comună a depus câte un proiect la noi.

Pentru ce au depus proiecte primăriile?

Suma nu a fost foarte mare – 40.423 de euro de proiect. Primăriile au venit cu cofinanțare și au luat utilaje. De exemplu, Primăria Beclean a luat un buldoexcavator și a venit cu diferența de plată. Primăria Cincu și-a luat un tractor cu diferite accesorii: braț de tundere a ierbii, de îngrijire spații verzi. De asemenea, și-au luat o mașină frigorifică pentru cantina socială, au luat echipamente pentru întreținerea serviciului apă-canal. Buldoexcavatore au avut multe comune.

Ce proiecte au făcut locuitorii din cadrul GAL?

Am avut Măsura 3, o măsură ce privea activități non-agricole. Este o măsură forfetară, măsură pentru care, din fericire, noi am absorbit toți banii. În 2017, am avut două măsuri lansate și am epuizat toți banii.

Ce sumă a fost pe proiect?

Am avut 29.944 euro de proiect, sumă forfetară. Asta înseamnă că, la semnarea contractului, beneficiarul primea 80% avans din suma totală. Din această sumă, el  își face planul de afaceri, își cumpără tot ce a zis acolo, din banii primiți.

Avem 15 proiecte câștigate. Beneficiarii sunt cam din toate comunele.

Ce afaceri au făcut cei care au depus proiecte și le-au câștigat?

Și-au făcut birouri de copiere, unii au făcut atelier meșteșugăresc de fier forjat, avem servicii sanitare în Voila, avem servicii foto la Drăguș, servicii închirieri biciclete pentru zona turistică, avem camping la Lisa, unde și-au făcut zonă de campare și zonă de rulote. Mai avem proiecte pentru servicii IT, servicii de organizare evenimente, vulcanizare, serviciu de închiriere ATV-uri, mai avem un proiect la Lisa prin care fac peleți din paie.

Când a fost deschisă prima sesiune, nu a fost o prea mare concurență, nu s-au absorbit toți banii. Dar la deschiderea celei de-a doua sesiuni am avut foarte multe proiecte. Noi mai aveam bani de 7 proiecte, dar au venit 11 persoane și au depus dosarele și fost destul de strânsă competiția.

Cât de greu se obțin aceste fonduri prin GAL?

Nu este greu, dar nici ușor. Trebuie doar să vrei. De la noi primesc indicații, dar nu avem voie să le facem proiectul. Unii beneficiari confundă lucrurile și am avut și astfel de situații. Noi îi ajutăm și le spunem care sunt bune și care nu, ce trebuie să facă, dar noi nu avem voie să facem proiecte pentru că noi le verificăm. Noi facem ghidul, noi suntem evaluatori. Nu e obligatoriu să aibă consultant, pot să-și depună proiectul singuri. Dacă chiar nu te descurci, atunci trebuie să ai un specialist care să te ajute.

Vreau să ne vorbiți și despre măsurile destinate sectorului agricol.

Pe sectorul agricol avem măsură lansată. Este vorba de Măsura 1, în care avem bani pentru 6 proiecte și suma este de maxim 37 430 euro per proiect, doar că este măsură de investiții, nu e forfetară. Asta înseamnă că beneficiarul trebuie să lucreze cu banii lui, adică își cumpără utilajul de care are nevoie, de exemplu un tractor, un plug, toate trebuie să fie noi, trebuie să le plătească din banii lui și apoi își primește banii. Asta e diferența între investiții și forfetar. La forfetar primești banii înainte.

Avem măsuri și per sectorul zootehnic și vegetal, sunt mixte, dar depinde de fiecare aplicant, pe ce domeniu vrea să concureze.

Pe Măsura 2 avem investiții în exploatații pomicole, e la fel ca Măsura 1, tot 37.425 euro per proiect. Aici avem bani doar pentru patru proiecte. Încă nu o avem deschisă.

Pe lângă aceste două măsuri, mai avem pentru domeniul agricol Măsura 4, care ne spune că dacă ai între 4.000 de SO și maxim 7999 de SO (unități de măsură a mărimii unei ferme) – vorbim de fermă mică – poți primi 15.000 de euro, e măsură forfetară. Adică primești 12.000 de euro, 80% din sumă, la semnarea contractului, respecți planul de afaceri și mai primești 20% după ce venim în control. Această măsură e deschisă până în 22 martie.

Sunteți solicitați, vin oamenii să se intereseze de măsurile pe care pot să aplice?

Da, vin mulți oameni. În ultimul timp, sunt surprinsă de comuna Recea. Această comună e ultima care a intrat în GAL și avem beneficiari și pe non-agricol, chiar comuna a depus proiect și fermierii sunt foarte mulți care vin și întreabă.

Mai avem Măsura 5- Sprijin pentru înființarea cooperativelor crescătorilor de albine. Aici, urmărim să promovăm asocierea fermierilor în cooperative. Am reușit să convingem fermierii care se ocupă de creșterea albinelor; aceștia s-au asociat într-o cooperativă și acum dacă vor să vină să depună un proiect, noi îi așteptăm. Pe ei am reușit să-i convingem ca să lucreze în formă asociativă.

La fel, avem Măsura 6 – formă asociativă pentru animale și grupuri de producători.

Câți bani primesc pe formă asociativă?

29.944 euro de proiect, este măsură forfetară, deci când se semnează contractul, la cererea de plată primesc 80% din sumă, din care ei pot să-și dezvolte cooperative. Primesc un plus, un start.

Avem, de asemenea, ceva deosebit, este Clusterul, Măsura 9- înființarea unui cluster în vederea constituirii unui grup operațional. Aici, Clusterul funcționează ca o asociație, este o măsură forfetară, primește 29. 944 euro. Este o grupare de întreprinderi independente: mici, mari, mijlocii, în care avem mai multe forme: bănci, școală, firme de consultanță, ONG-uri. Încercăm să facem noi ceva ca să dezvoltăm zona, dar acum așteptăm oameni dispuși să o facă. Sunt mai multe instituții din domenii diferite care pot să se ajute între ele. Adică, cooperativa intră în Cluster, noi ca GAL, intrăm în Cluster, o bancă intră în Cluster, o școală.

Avem Măsura 7- Înființarea centrului multifuncțional pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale. Aici avem 149.723 euro. Trebuie ca în una din comune să fie un ONG acreditat pe care nu l-am identificat pe teritoriu sau GAL-ul. De asemenea, primăriile pot solicita finanțare, dar trebuie să fie acreditate social și sunt doar trei primării acreditate social din 10: Drăguș, Cincu și Șoarș. Acum, ideea e să convingem una din primăriile care sunt deja acreditate.

Ce utilitate poate avea acest centru?

Acest lucru tu îl stabilește beneficiarul. De exemplu: poate să fie destinat copiilor, să le asigure o masă, un centru de zi pentru copii pentru diverse activități, să fie destinat persoanelor în vârstă sau pentru persoane cu dizabilități. Este un nomenclator social din care se poate alege un serviciu social. Sunt multe variante.

Câte persoane lucrează la GAL?

Suntem cinci persoane: manager, contabil, secretar, evaluator proiecte și responsabil monitorizare. Aceste posturi sunt prinse în proiect.

Faceți și campanii de informare prin localitățile din cadrul GAL?

Da, anul trecut am fost în toate comunele. Am avut un calendar, am făcut o  caravană și am mers la toate evenimentele culturale ale comunelor. Am fost prezenți la Ucea, Cincu, Lisa, Drăguș, Sâmbăta, Beclean, unde ne-au chemat am fost prezenți. Și în 2018, vom merge, în martie, la Viștea, la evenimentul organizat de Bunavestire.

Oamenii pot accesa informații de pe site-ul nostru, avem și pagina de facebook, telefon de contact și ne găsesc la Drăguș, în incinta Căminului Cultural. Important e ca oamenii să vrea să obțină fonduri.