Sfântul Ilie, sărbătorit astăzi. Ce semnificație are ziua de 20 iulie și ce tradiții păstrează românii

Astăzi, luni, 20 iulie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament. Sărbătoarea are o puternică semnificație religioasă și este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri populare păstrate în multe zone ale țării. Tot astăzi este marcată și Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene, Sfântul Ilie fiind considerat ocrotitorul spiritual al aviatorilor.

Un model de credință și statornicie

Potrivit învățăturii Bisericii Ortodoxe, Sfântul Ilie este cinstit pentru credința sa neclintită și pentru apărarea adevărului de credință. Viața sa este asociată cu puterea rugăciunii, curajul și chemarea la pocăință, fiind un exemplu pentru credincioși.

În această zi, în bisericile din întreaga țară sunt oficiate slujbe speciale, iar în localitățile unde lăcașurile de cult poartă hramul Sfântului Ilie au loc procesiuni și pelerinaje.

Rugăciuni pentru sănătate și belșug

Preotul Marius Oblu a explicat, pentru Digi24.ro, că participarea la Sfânta Liturghie reprezintă cea mai importantă rânduială a zilei.

„Participarea la Sfânta Liturghie este considerată cea mai importantă rânduială în ziua în care este cinstit Sfântul Ilie. În biserici, credincioșii înalță rugăciuni pentru sănătate, pace în familie, ocrotire divină și spor în gospodărie. Pentru persoanele care nu pot ajunge la biserică, obiceiul recomandă aprinderea unei lumânări și tămâierea locuinței”, a declarat preotul pentru Digi24.ro.

În comunitățile agricole, Sfântul Ilie este invocat pentru ploi la vreme, recolte bogate și protecția culturilor împotriva grindinei și furtunilor. În unele localități se păstrează și astăzi tradiția binecuvântării holdelor și a livezilor.

Pomenirea celor adormiți

În numeroase regiuni ale țării, familiile pregătesc pachete cu fructe de sezon, colaci, miere și alte alimente pe care le împart de pomană în memoria celor trecuți la cele veșnice. Gestul este însoțit de rugăciuni pentru odihna sufletelor celor adormiți și pentru sănătatea celor rămași în viață.

Tradiții și credințe populare

Pe lângă rânduielile religioase, sărbătoarea este însoțită de numeroase credințe populare, care fac parte din patrimoniul cultural românesc, fără a reprezenta însă învățătura oficială a Bisericii.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții spune că merele din noua recoltă nu ar trebui consumate înainte de a fi duse la biserică pentru a fi binecuvântate, după care sunt împărțite de pomană.

Totodată, în tradiția populară se spune că tunetele și fulgerele din această zi vestesc trecerea Sfântului Ilie prin cer în carul său de foc. Din acest motiv, bătrânii recomandau evitarea certurilor și a vorbelor grele, pentru a păstra liniștea și armonia în familie.

Specialiștii subliniază că aceste obiceiuri și credințe populare trebuie privite ca elemente ale tradiției românești și diferențiate de învățătura oficială a Bisericii Ortodoxe.