Interviu cu noul primar al comunei Drăguș, Tiberiu Poparad: „Am făcut o alegere asumată și a meritat”

După o carieră dedicată disciplinei și organizării în domeniul militar, Tiberiu Poparad a ales să facă o schimbare majoră, intrând în administrația publică. În urmă cu un an, a renunțat la uniformă pentru a candida la funcția de primar al comunei Drăguș, funcție pe care a câștigat-o cu încrederea comunității. Acum, la cinci luni de la preluarea mandatului, discutăm despre viziunea sa, provocările întâmpinate și planurile de viitor pentru dezvoltarea comunității. 

În urmă cu un an, ați renunțat la cariera militară și ați decis să candidați la funcția de primar al comunei Drăguș, funcție pe care ați și câștigat-o! După aceste cinci luni, cam care ar fi concluziile, cum vi se pare acest nou domeniu?

Cred că un răspuns la această întrebare nu este neapărat legat de faptul dacă a meritat sau nu, pentru că, din punctul meu de vedere, am făcut o alegere asumată și a meritat. Totuși, la această întrebare aș putea răspunde în mod cinstit și realist abia după patru ani, la finalul primului mandat. Din ceea ce am constatat până în momentul de față, lucrurile stau exact cum m-am așteptat, adică exact ceea ce mi-am propus: am început să creionăm și să punem în ordine, pas cu pas și mă refer aici la relația dintre Primărie și cetățeni. Noi, administrația pe care o conduc, ne dorim să aprofundăm această relație și să avem ca principal obiectiv rezolvarea problemelor cetățenilor.

Încă de când m-am angajat în această misiune, mi-am asumat un lucru:  că primarul este un cetățean angajat de comunitate, nu doar de cei care l-au votat, ci de toți locuitorii. El are datoria să îndeplinească nevoile și dorințele cetățenilor sau să le explice, în mod transparent și legal, de ce anumite lucruri nu pot fi realizate exact așa cum își doresc aceștia.

Ați făcut deja pași în acest sens. Ați demarat o serie de întâlniri cu cetățenii comunei, organizate pe vecinătăți.

Da, Drăgușul este organizat încă din vechime pe vecinătăți. Acestea au devenit, treptat, străzi, dar noi am păstrat denumirea tradițională. Vecinătățile funcționează ca niște micro-organizații: locuitorii se autogestionează în privința anumitor probleme, iar fiecare vecinătate are reprezentanți care comunică cu Primăria. Astfel, evităm ca întreaga comunitate să vină cu solicitări individuale, iar problemele pot fi discutate și soluționate mai eficient. De exemplu, în loc să organizăm o adunare generală la Căminul Cultural, care ar putea deveni ineficientă, ne întâlnim în grupuri mai mici, pe vecinătăți. În acest fel, analizăm problemele specifice fiecărei zone și identificăm soluții. De cele mai multe ori, cetățenii vin nu doar cu probleme, ci și cu două-trei variante de soluționare. Analizând fiecare opțiune, vedem care este cea mai fezabilă, atât din punct de vedere legal, cât și administrativ. Unele probleme pot fi rezolvate imediat, altele necesită timp, iar unele sunt atât de vechi încât soluțiile legale sunt dificil de găsit. Cu toate acestea, oferim transparență și asumare: explicăm clar dacă se poate sau nu, și în ce condiții.

Care sunt principalele probleme ridicate de cetățeni în cadrul acestor întâlniri?

Nu vreau să intru în detalii legate de problemele individuale ale cetățenilor, dar putem identifica câteva aspecte generale. Un subiect important la care se lucrează de câțiva ani și care va continua și în administrația noastră este cel legat de branșamentele de apă. În prezent, acestea sunt preponderent amplasate în curțile oamenilor, iar noi ne dorim să le mutăm pe domeniul public pentru a facilita citirea apometrelor și intervențiile Primăriei. În plus, mai avem de lucru la modernizarea trotuarelor în anumite vecinătăți, iar asfaltul din Drăguș este destul de vechi și începe să prezinte probleme. În mare parte, provocările cu care ne confruntăm țin de infrastructură: trotuare, rigole, asfalt.

Suntem la început de an. Ce proiecte și investiții aveți în vedere pentru bugetul acestui an?

Încă nu am votat bugetul; acest lucru se va face în ședința ordinară a Consiliului Local din această lună. La o primă vedere, bugetul nu ne permite foarte multe, dar obiectivul principal este dezvoltarea Drăgușului. Nu mă refer strict la infrastructură, ci și la educație și cultură. Din păcate, în multe localități, componenta culturală este în declin, iar Drăgușul, deși recunoscut pentru evenimente precum „Buzduganul”, „Labirintul” și „Nunta Drăgușană”, a fost pe punctul de a pierde această identitate. Dorim să alocăm fonduri pentru a relua anumite evenimente și a iniția altele noi, oferindu-le o direcție constructivă.

 Ce evenimente culturale aveți în plan anul acesta?

Ne propunem să reluăm evenimentele care ne-au consacrat. În luna august vom organiza din nou „Labirintul” în lanul de porumb și „Buzduganul”, un eveniment de amploare care implică întreaga comunitate. Cu această ocazie, așteptăm un număr mare de turiști care să descopere autenticitatea Drăgușului. Dat fiind că localitatea noastră este predominant agricolă și axată pe creșterea animalelor, dorim să dezvoltăm treptat și sectorul turistic. Nu ne dorim să renunțăm la agricultură și zootehnie, ci să le completăm printr-o sursă suplimentară de venit pentru comunitate. Considerăm că tradițiile noastre pot fi un punct de atracție pentru turiști, atât în Drăguș, cât și în întreaga Țară a Făgărașului.

Inclusiv din punct de vedere gastronomic, Drăgușul are o reputație solidă!

Da, la toate evenimentele culturale includem și standuri gastronomice, iar în cadrul sărbătorilor locale promovăm preparatele tradiționale.

Ca o concluzie, consider că abia după patru ani voi putea oferi un răspuns clar cu privire la adaptabilitatea mea la noul sistem administrativ. Totuși, există o legătură evidentă între sistemul militar, din care provin, și administrație: ambele se bazează pe organizare riguroasă și o bună relaționare cu oamenii.