SIGURANȚA MEA NU ARE PREȚ! Am dreptul să spun NU

 Inspectoratul de Poliție Județean Brașov, prin Biroul Analiza și Prevenirea Criminalității, în parteneriat cu Agenția Națională Impotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Brașov, Inspectoratul Școlar Județean Brașov și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului au inițiat în octombrie 2024 Proiectul de prevenire a traficului de persoane ”Siguranța mea nu are preț”.

Scopul proiectului îl reprezintă creșterea gradului de informare, conștientizare și sensibilizare a cetățenilor cu privire la traficul de ființe umane și a altor tipuri de infracțiuni ale căror victime pot deveni copiii/tinerii.

În cadrul proiectului, până în prezent, au fost desfășurate 25 activități preventive destinate informării  copiilor, tinerilor și adulților (părinți, aparținători, cadre didactice, etc.) asupra principalelor forme de abuz (exploatarea sexuală, cerșetoria, exploatarea prin muncă, pornografia infantilă), precum și intervenția în posibilele situații de trafic. Activitățile s-au desfășurat atât căsuțele de tip familial din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Brașov, cu peste 50 beneficiari minori până în prezent,  dar și în unitățile de învățământ de pe raza județului ( cu peste 300 minori beneficiari și 120 adulți-părinți, cadre didactice, aparținători.)

În cadrul sesiunilor de informare, polițiștii din cadrul Biroului Analiza și Prevenirea Criminalității, alături de partenerii din cadrul proiectului- specialiști ANITP, psihologi ai DGASPC, le-au adus în atenție beneficiarilor modalități de recunoaștere a unei potențiale victime a traficului de persoane, dar și despre modalități de sprijin ce pot fi oferite în acest caz. 

Cum îţi dai seama că o persoană este victimă a traficului de fiinţe umane?

• Condiţia socială a victimelor traficului de persoane este caracterizată, în general, de următoarele aspecte: sărăcie, discriminare şi lipsă de oportunităţi de angajare sau educaţie, marginalizare socială, neglijenţă şi abuz din partea familiei, insuficientă cunoaştere a drepturilor, obligaţiilor şi reglementărilor din domeniul migraţiei şi al accesului la libera circulaţie
• Victimele traficului de persoane pot fi victime ale violenţei fizice sau sexuale, iar drepturile şi libertăţile le sunt negate ori nerespectate
• Orice semn al unei traume fizice sau psihice poate constitui un indiciu pentru identificarea ori diferenţierea unui caz de trafic de persoane
• Victimele traficului de persoane sunt supuse unor forme de abuz şi constrângere. Astfel, victima poate să prezinte diferite echimoze, plăgi, care pot fi semnele unui posibil abuz fizic sau să reclame cã a fost supusã abuzului sexual.
• Victima traficului de persoane poate să reacţioneze cu neîncredere şi chiar iritare faţă de cei care au intervenit în scoaterea ei din mediul în care se afla şi să nege chiar situaţia de abuz în care s-ar fi aflat
• Victima traficului de persoane poate să fie apatică, absentă, să dea impresia că nu înţelege foarte clar ceea ce i se cere ori ceea ce i se explică, să izbucnească în plâns de fiecare dată când este abordată sau să aibă dificultăţi în a-şi reaminti cu exactitate ce i s-a întâmplat
• Majoritatea victimelor traficului de persoane, în special cele supuse exploatării prin muncă, prezintă, în perioada imediatã ieşirii din trafic, semne ale privării de somn, hrană şi ale epuizării fizice la care au fost supuse.

Cui te poţi adresa pentru a ajuta o victimă a traficului de persoane?

• Poliţiei-număr unic de urgență 112
• Misiunilor diplomatice ale României în străinătate
• Liniei Telverde 0 800 800 678
• Organizaţiilor neguvernamentale