„Pentru mine nu e an electoral, chiar îmi e indiferent că se întâmplă ca 2024 să fie an electoral; se întâmplă că muncim și așa a venit roata și le-a venit rândul. Orice proiect are un parcurs“
Deși întotdeauna mai este ceva de făcut, la Șercaia putem spune că multe din lucrările mari de infrastructură sunt finalizate sau în curs de finalizare. Anul trecut a fost unul cu roade în comuna Șercaia, un an în care s-au reluat și finalizat lucrările la rețeaua de apă-canal de la Vad, un an în care s-a finalizat cadastrarea generală și în care s-au accesat fonduri din alte proiecte cu finanțare europeană pentru modernizarea comunei. Despre toate acestea, am stat de vorbă cu primarul comunei Șercaia, Cristinel Paltin, care mărturisește că pe lângă reușitele anului 2023, are și nereușite, cum ar fi reabilitarea căminului de la Hălmeag, pe care totuși speră să le rezolve cât de curând.
Cum a fost anul 2023, în comuna Șercaia din punct de vedere administrativ? Ați reușit să realizați tot ce v-ați propus?
În principiu, a fost un an greu. Vă dați seama că nimeni nu spune că a fost un an ușor… Greu, din punct de vedere al documentațiilor, pentru că a fost anul în care au venit foarte multe programe de finanțare prin PNRR și acestea s-au succedat, unele chiar s-au suprapus. Ca să obții o finanțare, totul se face online și dacă ai documente, obții, dacă nu ai documente, nu obții. Deci, trebuie să te înscrii în cerințele finanțatorului, prin ghidul pentru fiecare program. De aceea spun că pentru anul 2023 sunt mulțumit cu ce am obținut.
Aveți câteva proiecte aprobate la finanțare! Probabil, urmează să înceapă anul acesta!
Sunt proiecte aprobate, la un moment dat chiar nu mai puteam să le țin evidența, nu știam câte sunt: 5,6,7? Însă pe oameni nu asta îi interesează, ce proiecte am obținut noi, ci îi interesează dacă trăiesc mai bine sau trăiesc mai rău decât cu o zi înainte. Aș putea spune că marea mulțumire este că am încheiat cadastrul general, un proiect extraordinar de benefic pentru noi, ca și depunător de proiecte. În primul rând, la tot ceea ce se accesează trebuie să faci dovada proprietății și Primăria nu are voie să acceseze fonduri decât acolo unde este proprietară, indiferent că este drum sau orice alt imobil. În al doilea rând, ne dă posibilitatea să finalizăm anul acesta retrocedarea terenurilor. Din 1990, în anul 2024, pentru comuna Șercaia va însemna finalizarea retrocedărilor, pentru că avem o evidență foarte clară asupra tuturor terenurilor care au act juridic. Unele, cele care sunt pentru noi de interes, sunt cele pe care scrie comuna Șercaia, la dispoziția comisiei locale, pentru împărțit. Și atunci ne este mult mai ușor să facem retrocedarea. Vom rămâne în deficit de teren, nu vom avea să acoperim toate cererile și o să se nască ideea: cum, a intrat pământul la apă? Nu a intrat pământul la apă, dar la Șercaia este o problemă aparte: în 1945, sașii au fost deposedați de terenuri, au fost împroprietăriți românii, iar în 1962 românilor li s-a luat pământul, s-au înființat cooperativele agricole de producție, iar în 1990, Legea 18 a împroprietărit românii. Pe acele legi, Legea 1 din 2000 și 247 din 2007, se retrocedează tot ce ai avut înainte. Ori, pământul sașilor este luat de două ori: și de români, și de sași. De aici apare lipsa. De-a lungul timpului, am fost așa protejați de mâna cerească, care mi-a dat inteligența de a recupera toate terenurile pe care le-a avut comuna Șercaia în patrimoniu.
De unde ați recuperat aceste terenuri?
Am luat de la Șinca terenurile noastre, 115 hectare, de la Mândra, vreo 70 de hectare, de la Centrul de testare a semințelor- Domeniile statului, 45 hectare, Pădurea Vadului, care era arie protejată, 300 de hectare, pe care am reușit să le recuperăm, bineînțeles respectând metodologia și după aceea am trecut la punerea în posesie. Aceasta e problema cu pământul, dar e o speranță mare pentru mine și o mulțumire.
Aș mai putea adăuga că am semnat contractul, tot în această perioadă, pentru proiectul depus pe „Anghel Saligny“. Este vorba despre modernizare drumuri de interes local. Este prins în programul pe care îl avem anul acesta, suntem în procedură de licitație pentru desemnarea constructorului. În funcție de cum se va desfășura licitația, undeva spre sfârșitul anului vor începe lucrările pentru aceste drumuri.
În toate satele vor fi modernizate drumurile?
Drumurile modernizate vor fi în Șercaia și Vad. Nu am prins Hălmeagul, deși mai sunt câteva străzi nefăcute, dar sunt prinse în alt proiect, o să revin și la acel proiect să vă dau detalii. În această modernizare sunt prinse drumuri din Șercaia, drumuri care ocolesc satul: intrarea de la blocuri care iese în drumul Hălmeagului, de la cimitirul săsesc iese în drumul Părăului. La Hălmeag nu am prins nicio stradă, pentru că am avut un alt proiect acolo, depus tot pe Anghel Saligny, pe Asociația „Valea Felmerului“, care e în parteneriat cu comuna Șoarș. Voiam să asfaltăm drumul comunal dintre Hălmeag și Felmer și mi-a fost refuzată finanțarea pe motiv, așa au considerat cei de la Ministerul Dezvoltării, că Șercaia a luat prea mulți bani bani de la Ministerul Dezvoltării și pe acesta l-au tras pe dreapta. Este puerilă explicația, dar nu-i la mine condeiul și nu am ce face, trebuie să mă supun… Ei au promis că o să se mai refacă lista cu proiecte, dar sunt povești de copii! Cu siguranță, voi urmări alt program de finanțare, pentru că documentația este făcută. În acel proiect, erau cuprinse și străzile care nu sunt asfaltate la ora actuală în Hălmeag.
Ce mi-am propus pentru anul acesta? Pentru mine nu e an electoral, chiar îmi e indiferent că se întâmplă ca 2024 să fie an electoral; se întâmplă că muncim și așa a venit roata și le-a venit rândul. Orice proiect are un parcurs.
Sunt proiecte începute și de anul trecut și de doi-trei ani!
Sigur că da! Sunt proiecte la care se lucrează de anii trecuți și acum le-a venit rândul, nu le-a pus nimeni acum că suntem într-un an electoral.
Cel mai important și dezideratul nostru și este ca și realizat, este că încheiem la Vad alimentarea cu apă. După 7 ani de întârzieri, care nu au fost cauzate de noi, Primăria Șercaia, ci tot proastei metodologii și modului de control al lucrărilor, desfășurate de finanțator, pe fonduri europene. Rețeaua este gata, apă și canalizare. Se lucrează la readucere la starea inițială. În dezbaterea avută la Vad, unde au participat foarte mulți locuitori, și care a decurs foarte bine, oamenii au înțeles situația, iar acum este o avalanșă de cereri de branșare. De săptămâna aceasta, vom începe racordarea. Ambele sisteme sunt funcționale, apă și canalizare, au fost sub presiune, vom face racordarea și vom vedea și cum se comportă lucrarea, pentru că interesul este să funcționeze, nu să primim finanțare și să executăm lucrarea. Interesul major este să funcționeze bine sistemul.
Sunt rețele pe toate străzile?
Mai puțin pe strada Prundului, pe aceea nu am pus-o în proiectul inițial, pentru că strada Prundului fusese reabilitată pe 322 și era suprapusă cu perioada de monitorizare și putea să fie un motiv să nu putem accesa proiectul pentru celelalte străzi. Dacă aș fi știut că proiectul întârzie atât, aș fi procedat altfel. Acum, urmărim alte programe de finanțare pe apă și canal, pentru că cu siguranță vor mai fi și vom depune documentația, care e făcută, doar trebuie actualizată.
Categoric urmează terminarea modernizării drumurilor sătești, pe PNDL 2. Mai sunt de executat străzile din Vad, sunt și ele balastate, mai trebuie șanțurile și asfaltul și problemele punctuale la Șercaia și Hălmeag, unde apar probleme după execuție și trebuie să le corectăm și aș încheia și PNDL2.
Pe PNRR, un program de finanțare pe care l-am accesat, vom executa o pistă de biciclete între Șercaia și Vad. Doar această zonă s-a mulat pe cerințele finanțatorului. Este undeva pe lângă o apă, cu dezavantajele ei, pentru că au fost comentarii că nu e tocmai ok că e pe lângă apă și gunoaie. Dar nu vor mai fi gunoaie, pentru că va fi mult mai monitorizată și sub control toată zona respectivă. Nu am dat încă drumul licitației, se lucrează la proiectul tehnic și îi vom da drumul destul de repede. E o lucrare ușoară și se va încheia destul de repede. Acest proiect prevede și două stații de încărcare electrică.
Mai avem un proiect pentru dotarea unităților de învățământ cu echipamente. Suntem în derulare cu licitația pentru desemnarea celor care ne vor furniza materialele. Se va realiza și acest proiect.
De asemenea, mai avem un proiect cu „Reducerea abandonului școlar“, proiect care îl încheiem. Au fost achiziționate table inteligente. Acesta a fost cel mai mare lucru și de impact pentru copiii de la școala generală.
Ne povesteați mai devreme că sunt atrași copiii de aceste tabele inteligente și chiar vin mai mult la școală din acest motiv!
Nu mă așteptam să existe atâta atracție și atâta dorință la copii. Fiecare copil, de când s-a născut, vrea telefonul, însă nu toți au avut telefon. Acum au tabla inteligentă, practic este un calculator pe perete, iar orele se desfășoară în alt mod, în alt ritm, sunt mai atrăgătoare pentru ei. Este un lucru foarte bun și îmi pare bine că Ministerul, în 2023, și-a dat seama că există abandon școlar. Am vrut să-l facem asta prin 2012, cu 10 ani înainte, dar atunci s-a spus că nu există abandon școlar și că este un moft de-al meu și pentru asta am fost destul de persecutat…
„Creșterea eficienței energetice și iluminat public în comuna Șercaia“ este al șaptelea proiect pe care l-am accesat. Este semnat contractul de finanțare. Practic vor fi înlocuite toate corpurile de iluminat la nivelul comunei Șercaia. Sunt aproape 600 de corpuri de iluminat. E un sistem inteligent, se lucrează la proiectul tehnic. oricum avem led-uri, dar sunt ieșite din garanție de trei ani.
Ne-am înscris la programul Rabla Local, pentru că avem un parc destul de învechit de mașini. Nu am făcut exces, chiar am fost foarte zgârcit cu achiziționarea de mașini pentru mine, pentru viceprimar sau alt personal din primărie. Am mers cu ce am avut și am ținut de ele, dar prin programul acesta dăm la Rabla două mașini vechi, ne scăpăm de ele. De fapt sunt de dinainte de 1989, sunt de pe vremea lui Ceaușescu și să vedem mai departe să ne achiziționăm un Duster.
Ce am mai prins pe bugetul local? Vreau să încheiem documentațiile cadastrale, categoric, anul acesta. Am prins o întocmire de documentație pentru reabilitarea centrului vechi, unde a fost fostul dispensar. Este o clădire emblematică a comunei, este în mijlocul satului, este în paragină și trebuie reabilitată și vrem noi să o legăm de acel muzeul al clopotelor, dar trebuie să existe un început.
Un loc de joacă pentru copii în Hălmeag, care să fie la fel ca cele din Șercaia și Vad, cu tot ce însumează elemente de joacă acreditate, cu certificat de garanție, tot ce se impune. Construirea unei case mortuare la Șercaia, am întrerupt anul trecut, din anumite motive, unele chiar puerile. Vreau anul acesta să o terminăm.
Am mai obținut fonduri, dar încă nu am semnat contractual, pe o școală-pilot, la Hălmeag, tot pentru eficiență energetică. Vor fi lucrări de infrastructură, pentru că și acea școală este foarte veche, de peste 100 de ani. Vream să facem o altă amenajare, trebuie să avem o grijă deosebită pentru că nu vreau să ne trezim că va cădea tavanul în capul copiilor. Vreau să vă spun următorul lucru: toate aceste proiecte au fost depuse cu hotărâre de consiliu. Niciun proiect nu a trecut fără hotărâre de consiliu, era o obligație. Numai că, vedeți dumneavoastră, hotărârea aceea de consiliu trebuie să aibăvotul a două treimi din majoritate consilierilor. ori două treimi înseamnă 8 din 11 la Șercaia. Și ca să ai în fiecare consiliu două treimi e foarte greu, pentru că sunt potrivnici, nu neapărat că nu e necesar, ci pentru că așa sunt chitiţi ei, să nu se facă. Dacă nu găseam înțelepciunea de a convinge unul din cei 4 care erau potrivnici, puteam să pierd o finanțare.
S-a întâmplat acest lucru?
Era cât pe ce! Am convocat a doua ședință, pentru că în prima nu s-a aprobat, iar în a doua ședință de îndată, în care am convins pe unul din ei, pentru că dacă nu, puteam să pierdem o finanțare pe motiv că nu ne trebuie la Hălmeag sau că e prea mare contribuția noastră. Atâta timp cât am fost eu primar nu am mărit taxele locale, nu am înțeles motivația că este contribuția prea mare, omul nu a plătit mai mult. A fost problema primăriei cum s-au gestionat banii, ca să ducă toate acestea la final. Toate proiectele au contribuție din bugetul local și mi se pare normal să ne implicăm și noi. În general nu mă pot plânge, cu toate că nu sunt lucruri extraordinar de mari ca să se vadă, sunt și nemulțumiri, dar sunt programele acestea pe care le-am accesat și urmează să se implementeze.
Nu spun că sunt numai lucruri bune, ci sunt și nemulțumiri, iar una din nemulțumirile mele este căminul de la Hălmeag. De vreo 3-4 ani stă proiectul pe la CNI: ba că nu este nu știu ce indicator în regulă, ba că să găsesc fel și fel de soluții. Acum am găsit soluțiile, toate se rezolvă în timp. Acum, făcând proiectul cu școala, acolo am prevăzut și o grădină de vară, cu băncuțe, cu tot. Grădina aceea de vară era prevăzută și pentru cămin, la CNI, acum dispare din acea finanțare și revine la școală unde se va finanța și acum vreau să refac documentația la cămin și să le duc exact ce ne cer ei și să mai stăm încă trei ani să obținem finanțarea! Oamenii n-au cum să înțeleagă, nici eu n-aș înțelege…
E costisitor proiectul căminului?
Este, iar eu am spus următorul lucru: atâta timp cât sunt programe de finanțări, mergem pe ele, nu mergem pe bugetul local, să mărim taxele la oameni pentru a face investiții. Ori așa cum am subliniat și mai devreme, toate aceste proiecte sunt cu contribuție din partea primăriei. Ori, nu mai poți, abia reușeşti cu contribuțiile la proiectele pe care le avem. Însă până la urmă, statul, dacă vede că ești în impsibilitate de a te descurca, o să te ajute, pentru că nu suntem numai noi, sunt și alte primării. O să găsească o soluție, cum a fost cea de anul trecut, am făcut împrumut prin trezorerie. Asta înseamnă să te implici, să urmărești, să te ții de treabă. Scurt și nimic mai mult.
Mai sunt și problemele curente: lemne, gunoi. Ne-au interzis acum și nu mai avem voie să folosim zilieri, primăriile nu au voie să folosească zilieri. Şi cu cine mai selectăm gunoaiele? Pentru că le ridicăm, oamenii au înțeles, după ce am dat un rând de amenzi, am fost dați și în judecată. Nu mă deranjează, este dreptul fiecăruia să conteste, dar nu contestă faptul că plătesc doar 11 lei de persoană pe lună.
De ce i-ați amendat?
Că nu au respectat ce trebuia să pună în remorcă. puneau în remorca de reciclabil, inclusiv hârtia de la wc. Și în gunoiul menajer, ce măturau prin curte și frunze. Păi eu duc la depozitul de gunoi 108 pe tonă, frunze și ce au măturat prin curte?
Dar a avut efect fantastic, amenzile au avut un efect fantastic, lumea e mult mai atentă. Mă supără că nu au înțeles că mergem pe un preț mic, e o sumă infimă. Ce este cel mai important este că lucrurile merg într-un trend pozitiv, pentru că le selectăm și am livrat un TIR de pet-uri balotat, acum livrăm sticla, cred că avem 100 de tone, dozele, cartonul și plătesc penalități la Fondul de Mediu foarte mici, pentru că ne apropiem de ținta de colectare pe care ne-a impus-o Ministerul Mediului.
Cam cât la sută ați reușit că colectați selectiv?
Tot merge prin selectiv, nimic nu rămâne. Așa am organizat: la remorci se pune la grămadă selectiv: sticlă, hârtie șiacolo le aleg pe fracții. Mașina ia doar menajerul, care pleacă la groapa de gunoi. Nu a fost ușor să organizăm totul, dar mulțumirea e că sunt tot mai puține gunoaie pe câmp și în principiu, tindem către o comună curată.
De asemenea, am obținut prin programul POPAM utilaje pentru întreținerea malurilor râurilor, în valoare de 750.000 lei. Am achiziționat un buldoexcavator și echipamentele necesare: remorcă, o freză, cupe de diferite dimensiuni, care vor intra în patrimonial primăriei și vor completa gama de utilaje de la primărie.